MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Acord istoric de pace în Columbia
Guvernul columbian şi rebelii din gherila marxistă FARC au ajuns miercuri la un acord de pace care va pune capăt unui război ce a durat cinci decenii şi care a adus ţara bogată în resurse în pragul prăbuşirii.
În baza acordului istoric, Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) vor depune armele şi se vor reintegra în viaţa civilă. De asemenea, FARC va fi reprezentat, dar nu va avea drept de vot, în Congres până în 2018, când va putea lua parte la alegeri. După aceea, cei 7.000 de foşti rebeli vor trebui să obţină voturi ca orice alt partid politic pentru a putea intra în legislativ.
Acordul, încheiat după aproape patru ani de discuţii, în Cuba, a fost sărbătorit în noaptea de miercuri spre joi în parcurile şi barurile din capitala Columbiei, Bogota. “Sunt atât de fericită. Era timpul să punem capăt războiului”, a declarat o contabilă în vârstă de 28 de ani, Margarita Nieto.
Alţii sunt mai sceptici în legătură cu termenii acordului, în special în ceea ce priveşte participarea rebelilor FARC la viaţa politică, dar şi faptul că nu vor fi condamnaţi la închisoare pentru crimele comise în timpul războiului.
Tratatul va fi supus unui referendum pe 2 octombrie. Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea populaţiei va susţine acordul, însă acesta se va confrunta cu opoziţie din partea unor sectoare puternice din ţară, care consideră că singura soluţie este eliminarea FARC pe cale militară.
Printre cei care se opun acordului se numără doi foşti preşedinţi, inclusiv Alvaro Uribe, de dreapta, care se bucură încă de o mare popularitate.
Columbia, cu o populaţie de 46 de milioane de locuitori, era considerată un stat aproape eşuat, însă a reuşit să atragă investitori şi să devină un pol pentru turişti după ce fostul preşedinte conservator Alvaro Uribe a lansat o puternică ofensivă, în 2002, împotriva rebelilor FARC, cu sprijinul militar al americanilor.
De la izbucnirea conflictului dintre FARC şi Guvern, în 1964, peste 220.000 de oameni au fost ucişi, zeci de mii au fost daţi dispăruţi, iar milioane şi-au părăsit casele din cauza violenţelor.
Nigel Farage a rostit un discurs la un miting pro-Trump
Nigel Farage, unul dintre liderii campaniei pro-Brexit, a urcat miercuri pe scenă la un miting electoral al candidatului republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, despre care a spus că reprezintă acelaşi tip de mişcare ca cea pe care a condus-o el în Regatul Unit. Farage a apărut alături de Trump în faţa a mii de susţinători ai republicanului, la Jackson, în Mississippi. Potrivit presei americane, 80% dintre spectatori nu auziseră pană atunci de politicianul britanic.
Fostul lider UKIP a declarat că nu îl va susţine oficial pe Trump în curs pentru Casa Albă pentru că nu vrea să se implice în afacerile interne ale unei alte ţări, aşa cum a făcut actualul preşedinte american, Barack Obama, în campania privind apartenenţa Regatului Unit la UE. “Dar vă voi spune asta: dacă aş fi cetăţean american, nu aş vota pentru Hillary Clinton nici dacă m-aţi plăti. De fapt, nu aş vota pentru Hillary Clinton nici dacă m-ar plăti ea”, a spus Farage. El a făcut paralele între mişcarea pentru Brexit şi susţinerea pe care Trump a primit-o din partea multor americani care consideră că au fost abandonaţi de Washington.
Exoplanetă potenţial locuibilă, în "apropierea" Terrei
Astronomii au descoperit o nouă planetă asemănătoare Pământului aflată foarte aproape de planeta noastră. Planeta ar orbita în jurul stelei Proxima Centauri (cea mai apropiată stea de Sistemul Solar) în interiorul zonei locuibile, zona Goldilocks, relatează revista Nature. Denumită Proxima b, această planetă este situată într-o zonă "locuibilă" care permite prezenţa apei lichide, o condiţie necesară vieţii. Datorită apropierii sale, Proxima b ar putea fi prima exoplanetă, care să poată fi vizitată de o sondă spaţială, dacă oamenii vor reuşi să dezvolte tehnologia necesară, a declarat Julien Morin, unul din autorii studiului. Proxima Centauri face parte din sistemul Alpha Centauri, cel mai apropiat sistem stelar de Sistemul Solar, aflat la o distanţă de aproximativ 4,35 ani-lumină de sistemul nostru solar.
Deşi cercetătorii consideră această exoplanetă, "atât de aproape" de noi, este totuşi mult prea departe pentru a putea ajunge la ea utilizând tehnologia spaţială actuală. Un an-lumină reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an, iar viteza luminii este de aproximativ 300.000 de kilometri pe secundă. NASA a anunţat descoperirea de noi planete în trecut, dar cele mai multe dintre aceste lumi erau fie prea fierbinţi fie prea reci pentru a găzdui apă sub formă lichidă.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
