Un roman, pe lista eurodeputaţilor "care contează cu adevărat"
Revista Politico a realizat ieri o listă cu cei 40 de eurodeputaţi "care contează cu adevărat", din care nu lipsesc preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, liderii celor mai influente grupuri parlamentare, Manfred Weber (PPE), Gianni Pittella (S&D), Guy Verhofstadt (ALDE), cei ai unor grupuri populiste în ascensiune Marine Le Pen (Europa Naţiunilor şi Libertăţii) sau Nigel Farage (Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe), dar şi membri vocali ai PE precum Ingeborg Grassle (PPE), Pervenche Beres (S&D) sau Sophie in 't Veld (ALDE). Singurul eurodeputat român aflat pe listă este social-democratul Sorin Moisă.
În privinţa eurodeputatului român Sorin Moisă, Politico.eu menţionează că este cel mai influent eurodeputat din a doua cea mai mare delegaţie socialistă din PE, cea a României, şi că a fost adjunct al şefului de cabinet al fostului comisar european al României, Dacian Cioloş. El şi-a prezentat în 2016 demisia din calitatea de raportor din umbră pentru acordul de liber schimb UE-Canada, din cauza refuzului acestei ţări de a liberaliza regimul vizelor pentru români, notează publicaţia, care îl încadrează pe Moisă în aşa-numitul trib al "Campionilor naţionali".
Germanii controlează şi PE
Articolul din Politico notează că, în ciuda faptului că Parlamentul European nu este atât de important printre instituţiile europene ca executivul comunitar, care iniţiază legile, sau precum Consiliul, care are puterea de a bloca sau trece o iniţiativă, mulţi eurodeputaţi au reuşit să aibă o influenţă politică tangibilă în Europa şi în această listă sunt incluşi care fac cel mai bine acest lucru. Printre criteriile avute în vedere sunt stabilirea agendei pentru PE, faptul că s-au făcut remarcaţi dintre colegii lor şi că au dat tonul în arena legislativă, dar şi în dezbaterea politică din UE, în care eurodeputaţii joacă frecvent rol de ambasadori. Pe de altă parte, în întocmirea listei, notează autorul, nu s-a ţinut cont de criterii precum gen, vârstă sau naţionalitate. De asemenea, au fost create mai multe grupuri, sau triburi, în care au fost incluşi cei 40 de eurodeputaţi, pentru a reflecta faptul că în parlament au loc lupte pentru putere care trec de diviziunile partinice. Spre exemplu, s-au făcut distincţii între noua generaţie mai deschisă către agenda digitală — aşa-numitele "stele în devenire" — şi cei care preferă să realizeze acorduri în spatele uşilor închise. Nu în ultimul rând, s-a făcut distincţie între cei care cred în UE şi cei care şi-ar dori ca aceasta să nu existe sau ca ţara lor să nu fie membră a blocului comunitar, incluşi în tribul "Valul populist". Cel mai izbitor aspect al listei este numărul eurodeputaţilor germani. Deşi Germania reprezintă 16% din populaţia UE, eurodeputaţii germani reprezintă 35% din listă, pe care se află cel puţin câte un reprezentant din 14 ţări. Pe de altă parte, numai şapte nume de pe listă provin din Europa Centrală şi Europa de Est. Practic, pe listă sunt 16 eurodeputaţi germani, cinci din Marea Britanie, trei din Franţa şi Italia, câte doi din Belgia, Olanda şi Polonia şi câte unul din şapte ţări — România, Cehia, Danemarca, Estonia, Lituania, Slovenia şi Suedia.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
