MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Tinerii britanici decid soarta Marii Britanii în UE
Tinerii alegători ar putea fi factorul decisiv în cadrul referendumului privind rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeana (UE), potrivit unui sondaj publicat ieri, în care numărul susţinătorilor unui Brexit este mai mare decât al celor care se opun, relatează AFP.
Potrivit sondajului realizat on-line de Opinium pentru The Observer, 43% dintre persoanele chestionate s-au declarat în favoarea ieşirii ţării lor din blocul comunitar, în timp ce 39% doresc rămânerea Marii Britanii în UE. Dintre cei 1.966 de adulţi intervievaţi, 18% au spus că sunt încă indecişi, în timp ce 1% au refuzat să se pronunţe.
Potrivit publicaţiei The Observer, participarea tinerilor alegători ar putea fi factorul decisiv pentru rezultatul referendumului din 23 iunie din Marea Britanie. "Strategii guvernului şi operatorii de sondaje recunosc în privat că problema centrală pentru campania în favoarea menţinerii ţării în UE este că cel mai mare sprijin se află în rândul tinerilor, grupul cel mai puţin susceptibil să meargă la vot", scrie ziarul. Potrivit sondajului, 53% dintre persoanele chestionate cu vârste între 18-34 de ani doresc ca Marea Britanie să rămână în UE, faţă de 29% care s-au pronunţat pentru Brexit.
În grupa de vârsta 35-54 de ani, 38% doresc menţinerea ţării în blocul comunitar, în timp ce 42% doresc ieşirea din UE. În rândul celor de peste 55 de ani, 30% doresc rămânerea în UE, Administraţia din Azerbaidjan a decis, ieri, încetarea unilaterală a focului în conflictul cu forţele armene din Nagorno-Karabah. Chiar şi aşa, potrivit unor surse convergente, schimburile de focuri continuau şi aseară. "Azerbaidjanul, în semn de bunăvoinţă, a decis unilateral încetarea ostilităţilor", a transmis Ministerul Apărării de la Baku. "Este vorba de un răspuns la apelurile internaţionale de încetare a focului", a precizat instituţia, avertizând că armata azeră va riposta la atacuri.
Zeci de militari azeri şi armeni au murit în confruntările armate din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, în ceea ce este cea mai gravă criză din ultimele două decenii.
Armenia a anunţat că a pierdut 18 combatanţi în luptele din Nagorno-Karabah. De partea cealaltă, 12 militari azeri au murit în confruntările cu separatiştii armeni. Luptele au continuat în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică. Rusia, care alimentează cu armament ambele părţi, a reiterat apelul de încetare a focului.
Atât Azerbaidjanul, cât şi Armenia se acuză reciproc de iniţierea actualei serii de atacuri. Incidente similare au fost raportate în regiunea separatistă şi în martie.
Conflictul dintre cele două părţi a izbucnit la sfârşitul anilor 1980 şi a escaladat în război în 1991, soldându-se cu 30.000 de morţi până la acordul de încetare a focului, intrat în vigoare în 1994.
Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă în Azerbaidjan, este sub controlul separatiştilor armeni, care au propriul guvern şi surse proprii de finanţare.
Confruntările militare nu sunt un fapt neobişnuit în această regiune. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a îndemnat sâmbătă ambele părţi să înceteze atacurile.
Român acuzat că a fabricat legitimaţii false similare cu cele ale FBI şi CIA
Autorităţile americane au dat în urmărire un cetăţean român care s-ar afla în Germania, suspectat că a produs false legitimaţii asemănătoare cu cele emise de Biroul Federal de Investigaţii (FBI), de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) şi Departamentul pentru Securitatea Internă, relatează Fox News. Robert C., în vârstă de 34 de ani, este dat în urmărire internaţională, după ce autorităţile americane au emis un mandat de arestare pe numele lui. Românul s-ar afla pe teritoriul Germaniei, cred serviciile secrete americane. În 2013, un statul american Michigan a fost arestat un bărbat înarmat care avea o legitimaţie falsă similară cu cele emise de CIA. Alţi indivizi au fost prinşi în timp ce foloseau legitimaţii falsificate în mod similar pentru a intra într-o zonă securizată a Aeroportului "Ronald Reagan" din Washington şi într-un complex nuclear din Carolina de Sud.
Şapte morţi într-o coliziune între un vehicul Dacia şi un Volkswagen, în Spania
Şapte persoane au murit într-o gravă coliziune frontală produsă sâmbătă dimineaţă, între un vehicul Dacia Sandero şi un Volkswagen Golf, în apropierea oraşului Figueres, în nordul Spaniei. Accidentul a avut loc pe un drum naţional, în apropierea localităţii Pont de Molins, la periferia oraşului Figueres, situat în nordul Spaniei, în apropierea frontierei cu Franţa. Potrivit autorităţilor spaniole, un vehicul Volkswagen Golf înmatriculat în Franţa a intrat în coliziune frontală cu o Dacia Sandero înregistrată în Spania. Şase persoane au murit pe loc în accident, iar alta în drum spre spital.
Cinci dintre victime se aflau în vehiculul înmatriculat în Franţa, iar celelalte două în Dacia Sandero. Cele două victime din Dacia Sandero sunt imigranţi din Maroc şi Columbia care locuiau în Spania.
Lider Al-Qaida, ucis într-un raid SUA în Somalia
Hassan Ali Dhoore, un lider al grupului islamist Al-Shabab, afiliat reţelei teroriste Al-Qaida, a fost ucis într-un raid aerian american efectuat în Somalia, anunţă oficiali americani. O dronă militară americană a efectuat un raid aerian în provincia somaleză Jilib, situată în apropierea frontierei cu Kenya, a confirmat Pentagonul. Hassan Ali Dhoore şi alţi doi terorişti au fost ţintele bombardamentului efectuat joi în Somalia, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Peter Cook. Departamentul american al Apărării a precizat că rezultatele raidului sunt încă analizate, dar oficiali americani au declarat, sub protecţia anonimatului, că Hassan Ali Dhoore a fost ucis.
Dhoore era suspectat de implicare în atacul terorist comis în decembrie 2014 la aeroportul din Mogadishu şi într-un atentat din martie 2015, la Hotelul Maka al-Mukarramah. Cele două atacuri teroriste s-au soldat cu zeci de morţi, inclusiv cetăţeni americani. Hassan Ali Dhoore era şi membru al reţelei teroriste Al-Qaida.
Cinci ţări se opun categoric admiterii Ucrainei în UE
Germania, Franţa, Olanda, Belgia şi Austria se opun oricărei iniţiative de admitere a Ucrainei în Uniunea Europeană, afirmă diplomatul francez Pierre Vermont într-un interviu acordat ziarului olandez Volksrant. Potrivit diplomatului francez, cele cinci state UE se opun introducerii în Acordul de asociere cu Ucraina a oricărei posibilităţi de integrare a acestei ţări în Blocul comunitar. Pierre Vermont a explicat că problema posibilei aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană a fost dezbătută de multe ori, dar rezultatul a fost acelaşi. "Un grup de ţări - statele baltice, Polonia, Marea Britanie şi Suedia - au vrut să introducă o clauză privind perspectivele aderării Ucrainei la Uniunea Europeană", a explicat diplomatul francez. "Dar alte ţări - Franţa, Germania, Olanda, Belgia şi Austria - se opun ideii. Refuză să ofere orice promisiuni privind viitorul Ucrainei", a precizat Vermont. Olanda va organiza pe 6 aprilie un referendum pe tema Acordului de asociere UE-Ucraina.
Exerciţiile fizice ajută la cicatrizarea mai rapidă a rănilor
Exerciţiile fizice ajută la cicatrizarea mai rapidă a rănilor, relevă un studiu realizat de specialişti de la Ohio State University, din SUA, pe persoane de vârstă medie şi avansată care aveau plăgi operatorii lipsite de riscuri de complicaţii, potrivit Agerpres. Cercetătorii au constatat că pentru vindecarea rănilor sunt benefice nu numai repausul şi evitarea eforturilor puternice, ci şi activitatea fizică, inclusiv cea moderată, cum ar fi mersul pe jos în ritm susţinut.
În cadrul studiului, jumătate din pacienţii testaţi au primit doar tratementele clasice pentru răni, iar ceilalţi au participat la şedinţe de activităţi fizice de trei ori pe săptămână, sub atenta supraveghere a cadrelor de specialitate. Timp de o oră, cei din urmă au făcut exerciţii relativ uşoare: pedalat pe bicicleta statică, mers în ritm moderat pe banda rulantă şi mişcări pentru întreţinerea musculaturii.
La finalul perioadei de cercetare, s-a constatat că rănile s-au cicatrizat în medie cu 25 % mai repede la bolnavii care făcuseră mişcare, în 30 de zile şi nu în 40, ca la restul pacienţilor. Autorii studiului au atras însă atenţia că această ''accelerare'' nu poate fi extrapolată la totalitatea tipurilor de răni.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
