Cat de eficiente sunt serviciile secrete blegiene? Pentru filarea unui terorist sunt necesari 36 de spioni
Atentatele de marţi de la Bruxelles au relansat dezbaterea despre eficienţa dispozitivelor de informaţii, de supraveghere şi securitate ale guvernului belgian, comentează publicaţia franceză Ouest-France, preluat de Agerpres. După ce ancheta asupra atentatelor de la 13 noiembrie 2015 de la Paris a relevat că atacurile fuseseră pregătite şi planificate parţial la Bruxelles, Belgia a anunţat o reajustare bugetară de 400 milioane de euro pentru a întări capacităţile sale în materie de securitate.
Dar experţii scot în evidenţă subfinanţarea serviciilor de informaţii, greoaia birocraţie administrativă, toleranţa relativă faţă de predicatorii fundamentalişti şi existenţa unei înfloritoare pieţe negre a armelor.
Potrivit unui înalt responsabil din guvernul federal american, atentatele de marţi demonstrează că autorităţile belgiene "nu şi-au făcut încă mâna" în partida violentă care se joacă împotriva jihadiştilor.
Serviciile de informaţii belgiene nu au decât 600 de agenţi, de trei ori mai puţin decât Olanda. În plus, Belgia este principala ţară furnizoare de jihadişti străini în Siria şi în Irak.
Potrivit lui Alain Bauer, criminolog şi specialist în informaţii, falia este calitativă, nu cantitativă. Or, pentru a supraveghea un singur suspect 24 de ore din 24, fără a risca să fie detectate, agenţiile de informaţii trebuie să mobilizeze până la 36 de agenţi, observă responsabili americani şi europeni ai serviciilor de informaţii. Acest raport face ca aceleaşi agenţii, dotate în efective ca MI5 britanic, să nu poată urmări decât un număr limitat de suspecţi la un moment dat. Potrivit lui Alain Winants, care a condus serviciul belgian de informaţii între 2006 şi 2014, Belgia este una dintre ultimele ţări în Europa ca dotare a tehnicilor moderne de colectare a informaţiilor şi de interceptare.
În plus, Belgia este o ţară divizată, cu şase parlamente regionale (Flandra, Wallonia, Bruxelles) şi comunităţi lingvistice. Existenţa a 193 de forţe locale de poliţie şi pentru Bruxelles şi pentru 19 comune autonome, între care Molenbeek şi Schaerbeek, nu favorizează accesul comun la informaţii.
"Belgia este un stat federal şi aceasta a fost întotdeauna un avantaj pentru terorişti", observa recent Edwin Bakker, profesor la Centrul de studii ale terorismului şi antiterorismului de la Universitatea olandeză din Leiden. "În Olanda, o ţară centralizată, este mult mai dificil pentru grupuri să dispară de pe radar, deplasându-se chiar şi 10 km", adaugă el. "În urmărirea lui Salah Abdeslam, care a durat patru luni, poliţia belgiană a trebuit să dezmintă că l-a ratat pe fugar pentru că legea nu-i permite să facă percheziţii în cursul nopţii", mai spune acesta.
Caziere bogate
Trei belgieni, fraţii Khalid şi Brahim El Bakroui, respectiv Najim Laachraoui, au fost identificaţi drept presupuşi atacatori din Bruxelles. Astfel, Brahim El Bakraoui s-a detonat pe aeroportul din Zaventem, unde au murit cel puţin 11 persoane şi au fost rănite peste 100. În schimb, fratele său Khalid ar fi comis atentatul sinucigaş din staţia de metrou Maalbeek, unde au murit cel puţin 20 de persoane. Najim Laachraoui era căutat şi ieri de către anchetatori, după ce iniţial apăruse o ştire cum că ar fi fost reţinut de poliţişti.
Cei doi fraţi erau cunoscuţi poliţiei belgiene pentru activităţile lor infracţionale, fiind căutaţi şi pentru implicare în atacurile teroriste din Paris din noiembrie soldate cu 130 de morţi. Khalid El Bakraoui ar fi închiriat sub un nume fals un apartament din zona Forest, din suburbiile Bruxellesului, unde au avut loc săptămâna trecută operaţiuni de amploare ale poliţiei pentru arestarea lui Salah Abdeslam, islamistul dat în urmărire generală timp de patru luni pentru implicare în atentatele teroriste din Paris şi care a fost arestat vinerea trecută. În apartamentul respectiv, au fost găsite amprentele lui Abdeslam şi a murit un islamist algerian în confruntările cu poliţia.
Pe de altă parte, urme din ADN-ul lui Najim Laachraoui au fost găsite "pe un material exploziv folosit în atacurile" care au avut loc la Paris în noaptea de 13 spre 14 noiembrie, soldate cu 130 de morţi. Bărbatul, plecat în Siria în februarie 2013, este urmărit de poliţie începând cu data de 4 decembrie.
Laachraoui a fost supus unui control pe data de 9 septembrie, sub falsa identitate de Soufiane Kayal, la graniţa austro-ungară, când se afla într-o maşină în compania lui Salah Abdeslam şi a lui Mohamed Belkaïd, un algerian de 35 de ani, împuşcat de poliţie în cartierul Forest din Bruxelles.
Testamentul unui terorist
Brahim El Bakraoui, unul dintre cei doi fraţi care au participat la atacuri, a scris un testament, a declarat ieri procurorul federal belgian Frederic Van Leeuw. El a scris că "se grăbea, nu ştia ce să facă, era căutat peste tot, nu mai era în siguranţă şi că riscă să ajungă într-o celulă", a declarat Van Leeuw. Calculatorul a fost găsit într-o pubelă pe o stradă din cartierul bruxellez Schaerbeek, unde poliţia a întreprins o serie de percheziţii. La percheziţii au fost descoperite "15 kg de explozibili de tip TATP, 150 de litri de acetonă, 30 de litri de apă oxigenată, detonatori, o valiză umplută cu cuie şi şuruburi, precum şi material destinat producerii de dispozitive explozive", a declarat procurorul Van Leeuw.
Pe de altă parte, Najim Laachraoui, "care purta o jachetă deschisă la culoare şi o pălărie, este fugar", a declarat procurorul. "A adus o sacoşă mare şi apoi a plecat, înainte de explozie", a adăugat el. Bomba care nu a explodat pe aeroport a fost cea mai puternică pregătită pentru acest atac, a continuat Van Leeuw. Bomba a fost abandonată de către suspect. "În geanta lui se afla cea mai importantă dintre încărcăturile explozive", a menţionat Van Leeuw. "La puţin timp după sosirea unităţii de deminare a armatei, această bombă a explodat, din cauza instabilităţii mari a explozivilor", dar nu a rănit pe nimeni, a adăugat procurorul.
În ce priveşte atentatul de la metrou, "explozia s-a produs în interiorul celei de-a doua rame în timp ce aceasta se afla încă în staţie". "Cei doi terorişti decedaţi aveau antecedente penale grele, nelegate de terorism", a amintit procurorul belgian.
O tânără peruviană, prima victimă identificată
Adelma Marina Tapia Ruiz, o peruviană în vârstă de 36 de ani, este prima victimă identificată a atacurilor de la Bruxelles, relatează CNN. Ea urma să se îmbarce împreună cu familia într-un avion către New York, unde urma să-şi întâlnească rudele de Paşte. Soţul ei şi fiicele lor, în vârstă de aproximativ trei ani, tocmai trecuseră de zona de îmbarcare, pe Aeroportul Internaţional Zaventem, în momentul în care s-a produs o explozie.
Ruiz, care locuia la Bruxelles de mai mulţi ani, a fost ucisă. Soţul şi fiicele ei au fost grav răniţi.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Întrevederea ministrului apărării naționale, senatorul vrâncean Angel Tîlvăr, cu ambasadorul Irlandei la București
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
Fani, acum 2955 zile, 3 ore, 36 minute, 23 secunde 
