Internațional

Veşti proaste pentru corupţi

Ziarul de Vrancea
25 feb 2016 349 vizualizări
Mandatul Codruţei Kovesi la şefia DNA va fi, foarte probabil, reînnoit pentru alţi trei ani n anul trecut, procurorii au trimis în judecată peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, arată bilanţul DNA

Ministrul Justiţiei Raluca Prună a anunţat, ieri, la şedinţa de bilanţ a DNA că îşi asumă propunerea de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. “Înţeleg să iau act de performanţa susţinută a DNA şi să aplic dispoziţiile legii prin propunerea de reînvestire a procurorului şef al Direcţie Naţionale Anticorupţie”, a afirmat ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Declaratia ministrului vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a declarat săptămana trecută la TVR că "rezultatele obţinute de DNA cu siguranţă ne duc cu gândul la posibilitatea destul de avansată a reconfirmării" în funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.
Întrebată dacă a discutat cu şeful statului despre reînvestirea procurorului şef al DNA, Raluca Prună a spus că "primul pas este să trimit la CSM pentru avizare această propunere. Nu am avut nicio discuţie cu preşedintele în mod special despre această procedură, nu am discutat cu preşedintele în mod special despre reînvestirea doamnei procuror Kovesi".
Mandatul Laurei Codruţa Kovesi la conducererea DNA expiră în această primavară. Propunerea de reînvestire va fi făcută de ministrul Justiţiei, iar numirea de către preşedintele României, cu un aviz consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

De ce nu sunt bani pentru autostrăzi

Codruţa Kovesi a anunţat, la prezentarea bilanţului pe anul 2015 al instituţiei, că în dosarele trimise în judecată banii daţi drept mită au fost de 431 milioane euro. "O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanţarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 şi 2018", a precizat procurorul şef al DNA. De asemenea, Codruţa Kovesi a declarat că au fost instituite măsuri asiguratorii de aproape jumătate de miliard de euro şi că "în dosarele DNA în care s-au pronunţat hotărâri definitive în anul 2015 statul român are de recuperat aproape 200 milioane euro".
Tocmai din acest motiv, conducererea DNA cere ca eliberarea condiţionată să se poată face doar dacă prejudiciul a fost recuperat în dosar. "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reperul de jurisprudenţă în funcţie de care ne orientăm practica. Unii sunt eliberaţi condiţionat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative. Deşi dispoziţiile codului penal care au intrat în vigoare de 2 ani prevăd că liberarea condiţionată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară. Am solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să decidă", a mai declarat Laura Codruţa Kovesi.

Procentul de achitări a scăzut sub 8%

Procurorul-şef al DNA a mai declarat în 2015 au fost trimişi în judecată peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu şi de cinci ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2013. "În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înfiinţarea instituţiei. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au fost trimişi în judecată peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Au fost trimişi în judecată de cinci ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an", a afirmat Kovesi. Şefa DNA a precizat că aproape 500 de persoane cu funcţii de conducere au fost trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creştere cu 30% faţă de anul precedent. "Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut, deşi sunt tot mai multe cauze trimise la instanţe. În 2015, cauzele judecate definitiv în mai puţin de un an au crescut cu peste 60%", a arătat ea.
Şefa DNA a subliniat că este important ca soluţiile definitive să fie respectate şi executate ca şi garanţie a statului de drept.

SAR: Cel mai mare cost al corupţiei din Europa e în România

Cel mai mare cost al corupţiei din Europa este în România şi, chiar dacă DNA este cea mai activă agenţie din regiune, acest aspect nu este o garanţie a scăderii corupţiei, a declarat, ieri, preşedintele Societăţii Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi. Declaraţia a fost făcută cu ocazia lansării la Bucureşti a Raportului Anual "România 2016" realizat de SAR. La deschiderea seriei de discuţii pe marginea evenimentului au fost prezenţi premierul Dacian Cioloş, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, şi şeful Cancelariei premierului, Dragoş Tudorache. Preşedintele SAR a adăugat că, în prezent, costurile României în infrastructura terestră sunt foarte mari faţă de media UE — aproximativ 2,2 la sută din PIB în 2013 (potrivit studiilor SAR). Calitatea acestei infrastructuri este evaluată la 4 (cel mai mare punctaj fiind 7).
"România cheltuieşte enorm pentru infrastructura terestră în comparaţie cu media Uniunii Europene şi în comparaţie cu Bulgaria", a adăugat ea.
Potrivit raportului, "DNA este cea mai activă agenţie din Europa, dar acest fapt nu e o garanţie a scăderii corupţiei".
La rândul său, Bogdan Chiriţoiu a spus că, în România, numărul de amendamente la contractele publice este mult mai mare decât media Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte transparenţa contractelor cu statul român, Mungiu-Pippidi a spus că există o evoluţie "în bine", de-a lungul anilor, potrivit datelor SAR ce fac referire la perioada 2007-2013. Astfel, a mai spus Mungiu-Pippidi, dacă în 2007 la 30% din licitaţiile publice era un singur ofertant, în 2013, doar în 12% dintre licitaţii s-a mai constatat acest lucru. În timp ce, în 2007, 22% din contractele atribuite cu fonduri de la stat erau acordate pe principiul unor "conexiuni politice", în 2013 s-a constatat că doar 17% din contractele atribuite public sunt în această situaţie. De asemenea, preşedintele SAR a observat că, potrivit cercetărilor, şi procentul contractelor "cu dedicaţie s-a micşorat" — de la 47% în 2007 la 33% în 2013.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.