Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Ungaria vrea să construiască un gard metalic la graniţa cu România

Ziarul de Vrancea
15 sep 2015 430 vizualizări
Ministerul roman de Externe a criticat decizia, neconformă cu legislaţia europeană n între timp, Berlinul face presiuni pentru ca statele care se opun cotelor obligatorii de refugiaţi, printre care şi Romania, să sufere corecţii ale fondurilor europene

Ungaria a decis pregătirea de planuri pentru construirea unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă, afirmă ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto. "Măsura este necesară pentru că traficanţii de persoane care tranzitează Serbia îşi schimbă rutele, existând probabilitatea să se îndrepte spre România", a explicat şeful diplomaţiei ungare. "Gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria/Serbia/România şi să continue pe o distanţă rezonabilă dacă presiunea migraţiei se mută spre România", a explicat Szijjarto.
Oficialul ungar a precizat că Budapesta a informat deja Ministerul român de Externe despre planul de extindere a gardului metalic pe o distanţă de câţiva kilometri, dincolo de Râul Mureş, de-a lungul frontierei cu România.
Teoretic, Ungaria nu poate construi gard la frontiera cu România, dat fiind că măsura ar intra în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene.
De altfel, anunţul a fost primit cu răceală la Bucureşti. Ridicarea unui gard între două state membre ale UE şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european, a precizat ieri MAE roman. "Această poziţie a fost deja comunicată părţii ungare", a precizat Bucureştiul.

Germania cere sancţiuni, Junker spune că el n-a spus nimic

Germania este favorabilă sancţionării prin reducerea fondurilor structurale a ţărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaţilor, afirmă ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, afirmând că susţine o propunere în acest sens a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker. "Sunt ţări care se opun cotelor şi nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune", a declarat Thomas de Maiziere, potrivit ZDF. "Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a sugerat - iar eu consider că are dreptate - că trebuie să punem problema primirii de către ţările care se opun cotelor a mai puţine fonduri prin programele structurale europene", a adăugat politicianul conservator german.
La scurt timp, reprezentanţii Comisiei Europene au precizat că preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, nu a făcut nicio propunere privind sancţionarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii.
"Jean-Claude Juncker nu a făcut nicio astfel de sugestie; în plus, actualele tratate europene nu oferă baza legală pentru reducerea fondurilor structurale sau a fondurilor de investiţii dacă un stat membru refuză cotele obligatorii", a spus Mina Andreeva, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. "A introduce o astfel de condiţionalitate ar însemna revizuirea sistemului bugetar multianual european şi nu este un lucru luat în considerare acum", a precizat Mina Andreeva.
Miniştrii de Interne ai statelor UE nu au ajuns la niciun acord privind distribuirea a peste 120.000 de imigranţi conform unor cote obligatorii. În schimb, s-a stabilit relocarea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia.
"Un anumit număr de ţări central şi est-europene nu vor să adere la acest proces de solidaritate", a explicat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, referindu-se la ţări precum Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia.
Întrebat în conferinţa de presă susţinută, luni, la Palatul Cotroceni, cum comentează declaraţiile cancelarului Austriei privind sancţionarea ţărilor care refuză cotele obligatorii, preşedintele Klaus Iohannis a spus că el crede că Werner Faymann a fost "puţin emoţionat" atunci când a făcut acele declaraţii. "Eu cred că a fost puţin emoţionat când a făcut acele declaraţii, cu trenuri blocate la graniţă, cu gări, aflux imens de refugiaţi (...) Nu trebuie să punem pe cântarul de aur chiar toate afirmaţiile de acest tip", a declarat Klaus Iohannis.
Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România va participa la mecanismul de relocare şi va prelua 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene, dar nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către CE. "A introduce o astfel de condiţionalitate ar însemna revizuirea sistemului bugetar multianual european şi nu este un lucru luat în considerare acum", a precizat Mina Andreeva, potrivit DPA.

Guvernul ungar decretează stare de criză

Guvernul ungar a decretat ieri stare de criză din cauza imigraţiei în masă, în două judeţe din sudul Ungariei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Măsurile pentru judeţele Bacs-Kiskun şi Csongrad au intrat în vigoare ieri la orele 12.30-13.00 (13.30-14.00, ora României), a precizat Zoltan Kovacs. Ungaria şi-a înăsprit legislaţia împotriva migraţiei ilegale, astfel că de la miezul nopţii de luni spre marţi, traversarea ilegală a frontierelor ţării este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu trei ani de închisoare şi expulzarea din ţară. Traficanţii de persoane riscă pedepse cu închisoarea mai dure decât înainte. De exemplu, cei care organizează astfel de operaţiuni riscă între zece şi 20 de ani de detenţie.
Parlamentul va dezbate în curând un proiect care oferă armatei prerogative speciale în vederea protejării frontierei alături de poliţie şi biroul pentru imigraţie, după decretarea stării de criză din cauza imigraţiei.
De partea cealaltă a graniţei, Serbia a anunţat că nu va accepta refugiaţii respinşi de autorităţile ungare, avertizând că va trimite militari la frontiera celor două ţări pentru a împiedica întoarcerea refugiaţilor. "Dacă vor să-i trimită înapoi, vor trebui să-i trimită înapoi în Grecia. Aceea a fost prima ţară prin care au intrat în UE. Nu îi vom accepta chiar şi cu preţul ca Serbia să trimită soldaţi la frontieră", a precizat secretarul de stat al Ministerului Muncii, Nenad Ivanisevici

Hackerii au atacat site-ul lui Vladimir Putin

Site-ul preşedintelui rus, Vladimir Putin, a fost vizat duminică de un atac "foarte puternic" al hackerilor, a anunţat Kremlinul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat că atacul a avut legătură cu alegerile regionale din Rusia de duminică, în care opoziţia a încercat să conteste politicienii proguvernamentali în singura regiune în care a avut voie să candideze. Peskov a precizat că şi site-ul Comisiei electorale a fost atacat de hackeri duminică dimineaţă. "Ţinând cont de acest lucru, veţi fi interesaţi să aflaţi că duminică, de la ora 5 la 10, un atac foarte puternic a vizat în acelaşi timp site-ul preşedintelui rus", a declarat purtătorul de cuvânt. "Sistemele de apărare au funcţionat, deşi nu a fost uşor, atacul a fost destul de puternic", a adăugat el. Peskov a precizat că nu are nicio informaţie despre cine ar fi putut comite atacul cibernetic.
SUA acuză frecvent hackerii ruşi de atacuri asupra computerelor guvernamentale americane şi de difuzare a propagandei Moscovei, într-o perioadă în care relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt tensionate din cauza conflictelor din Ucraina şi Siria.

Aspirina în doze mici, recomandată pentru intervalul 50-59 de ani

Persoanele cu vârste cuprinse între 50 şi 59 de ani care prezintă un risc sporit de infarct şi accident vascular cerebral (AVC) ar trebui să ia doze mici şi zilnice de aspirină, potrivit unui nou set de recomandări propus de o organizaţie medicală americană, alcătuită din experţi independenţi.
Pe lângă faptul că ar putea să evite infarctele şi AVC-urile, aceleaşi persoane ar beneficia de o reducere a riscului de cancer de colon dacă iau aspirină timp de cel puţin10 ani, potrivit U.S. Preventive Services Task Force (USPSTF). Propunerea vizează doze mai mici decât recomandările precedente ale organizaţiei, care şi-a separat propunerile în funcţie de sexe şi a recomandat medicamentul şi pentru persoanele aflate în afara intervalului de vârstă 50 - 59 de ani.
Modificările au la bază includerea riscului de cancer de colon în recomandări şi rezultatele furnizate de patru teste clinice, vizând folosirea aspirinei, realizate după anul 2009. "Oamenii cărora le recomandăm aspirină au un risc sporit de boli cardiovasculare, dar nu prezintă un risc crescut de complicaţii hemoragice", a spus medicul Doug Owens, membru al echipei care a realizat acest studiu.
Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a respins anul trecut etichetarea aspirinei ca un medicament ce previne infarctele şi AVC-urile.

Statele Unite, pregătite să invite Muntenegru să adere la NATO

Statele Unite sunt pregătite să accepte Muntenegru ca membru în NATO, în condiţiile în care statul va continua să implementeze reforme şi să arate o susţinere mai mare faţă de politicile NATO, potrivit unui anunţ făcut de Casa Albă. În cadrul unei convorbiri telefonice de luni, 14 septembrie, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, i-a spus premierului din Muntenegru, Milo Djukanovici, că Statele Unite vor sprijini extinderea invitaţiei adresate statului Muntenegru de a deveni membru NATO la întâlnirea miniştrilor de Externe din decembrie. Biden a adăugat că această susţinere este condiţionată de progresul pe care îl va înregistra Muntenegru în ariile respective menţionate. "Vicepreşedintele (SUA) şi premierul (muntenegrean) au agreat că statutul de membru acordat statului Muntenegru va ancora cu fermitate Muntenegru în instituţiile Euro-Atlantice, promovând o stabilitate mai mare în Balcani şi demonstrând credibilitatea politicii deschise a NATO", a precizat Casa Albă.
Muntenegru care are o populaţie de 620.000 de locuitori doreşte să adere la NATO precum statele vecine Albania şi Croaţia, care au fost admise în 2009. Dacă Muntenegru va fi admis în NATO, tensiunile dintre Rusia şi NATO se vor amplifica. Oficiali ruşi au declarat că aderarea unor foste ţări comuniste în NATO poate fi percepută ca o provocare adresată Rusiei.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
danb, acum 1034 zile, 16 ore, 8 minute, 52 secunde
De ce constructia gardului e neconforma cu legislatia europeana ?? Nu da voie UE poporului ungur sa-si apere granita si teritoriul national ? Daca noi nu suntem in stare sa ne aparam si ne calca toti citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.