MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: NATO: Sistemul antirachetă din Romania va fi implementat
Acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, a afirmat un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat în România şi Polonia. "Ameninţarea balistică la adresa NATO este în creştere. Numeroase ţări deţin sau încearcă să dobândească tehnologie balistică. Acordul internaţional cu Iranul nu modifică situaţia. Sistemul antirachetă va proteja aliaţii europeni ai NATO de ameninţările balistice, deci este justificat atât timp cât rachetele balistice există şi au capacitatea de a atinge partea europeană a NATO", a declarat un oficial NATO, sub protecţia anonimatului, pentru agenţia rusă Sputnik.
"Scopul este contracararea tuturor ameninţărilor din afara zonei euroatlantice. Sistemul antirachetă nu este antirus. Geografia şi fizica nu permit sistemului NATO să doboare rachete antibalistice intercontinentale din bazele militare construite în Polonia şi România", a explicat oficialul NATO.
Reprezentantul NATO a făcut aceste declaraţii ca reacţie la afirmaţiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a explicat că Rusia se aşteaptă ca Statele Unite şi NATO să anuleze planul de instalare a elementelor antibalistice în Europa în contextul acordului marilor puteri cu Iranul în domeniul nuclear. Lavrov a amintit că preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluţionată criza nucleară iraniană. "De aceea, le-am atras atenţia colegilor noştri americani asupra acestui fapt şi aşteptăm o reacţie", a declarat marţi Lavrov. Iranul şi marile puteri din grupul P5^1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, marţi, la un acord privind programul nuclear iranian.
Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia. În urmă cu trei săptămâni, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.
Partidele proeuropene din Moldova lucrează la un plan de guvernare
Grupurile de lucru ale Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova (PLDM), Partidului Democrat (PDM) şi Partidului Liberal (PL) s-au întâlnit marţi seară la sediul liberal-democraţilor, pentru a începe procesul de elaborare a unui acord de guvernare. Surse din cadrul celor trei formaţiuni proeuropene au afirmat că urmează ca fiecare grup să discute în cadrul partidelor despre priorităţile pe care le au în procesul de elaborare a acordului de guvernare.
Reprezentantul PLDM Vadim Pistrinciuc a declarat că reprezentanţii grupurilor de experţi vor interacţiona zilnic, adăugând că cea mai mare muncă va fi depusă pentru elaborarea programului de guvernare şi a Acordului noii coaliţii.
Democratul Sergiu Sîrbu a declarat presei că la baza noului acord va sta Acordul şi programul existent între PLDM şi PD. "Astăzi a fost o şedinţă mai mult organizatorică, propuneri concrete nu au fost făcute. Ne-am propus anumite termene, am desemnat responsabili pentru a colecta propunerile şi ne-am propus să fim cât mai operativi posibil", a subliniat Sergiu Sîrbu.
Vicepreşedintele PL, Corina Fusu a menţionat că la baza negocierilor vor fi mai multe documente, printre care Acordul de Asociere cu UE şi recomandările venite din partea partenerilor externi.
Întâlnirea de marţi a avut loc după negocierile de duminică şi luni între liderii celor trei formaţiuni, Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) şi Mihai Ghimpu (PL). Liderul PLDM, Vlad Filat, a reiterat faptul că până la sfârşitul lunii, Republica Moldova va avea un nou Guvern.
Liderii PDM şi PL spun că prin implicarea negociatorilor se va economisi timp, iar noul Guvern va fi învestit în termenii stabiliţi.
Totodată, liderii celor trei formaţiuni au discutat şi despre modalitatea de alegere a şefului statului.
Guvernul moldovean, susţinut în Parlament de comunişti, este condus interimar de Natalia Gherman, după ce premierul Chiril Gaburici şi-a anunţat demisia la 12 iunie, pe fondul unei anchete privind presupusa falsificare a unei diplome de studii.
Contabilul de la Auschwitz, condamnat la patru ani de închisoare
Un fost membru al organizaţiei paramilitare naziste Schutzstaffel (SS), în vârstă de 94 de ani, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru complicitate la crimele din timpul Holocaustului. "Contabilul de la Auschwitz", aşa cum a fost cunoscut Oskar Groening, a fost judecat pentru complicitate la decesul a 300.000 de persoane care se aflau în lagărul nazist de la Auschwitz în timpul Holocaustului. Procesul lui Groening ar putea fi unul dintre ultimele dosare împotriva foştilor nazişti germani.
În 1942, Groening s-a oferit să se alăture trupelor de elită Waffen-SS, înainte de a fi trimis în lagărul de la Auschwitz, unde se ocupa cu contabilizarea resurselor financiare găsite printre lucrurile personale ale prizonierilor, pe care le trimitea apoi la sediul SS din Berlin. Groening nu a negat niciodată rolul pe care l-a avut în susţinerea Holocaustului şi, pe parcursul procesului, şi-a acceptat responsabilitatea morală.
Rusia îşi rezervă dreptul de a nu aplica deciziile CEDO
Rusia a anunţat că îşi rezervă oficial dreptul de a nu aplica deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care contravin Constituţiei ruse.
Curtea Constituţională din Rusia a confirmat marţi supremaţia absolută a Constituţiei ruse asupra decretelor CEDO. Curtea a precizat că, oricât ar respecta CEDO, nu va aplica necondiţionat toate deciziile acesteia. Curtea Constituţională a mai afirmat că este pregătită să coopereze cu CEDO pentru respectarea drepturilor omului, dar nu în detrimentul Constituţiei naţionale. De acum înainte, Curtea Constituţională va studia fiecare caz individual. Deocamdată Curtea nu s-a pronunţat asupra deciziei controversate a CEDO care a condamnat Rusia la plata a aproximativ două miliarde de euro în favoarea foştilor acţionari ai companiei Iukos.
Curtea a menţionat că Rusia nu respinge Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, că se află în continuare sub jurisdicţia sa, dar practica a arătat că un conflict este posibil între normele Constituţiei şi deciziile CEDO. De exemplu, Curtea de la Strasbourg a decis că deţinuţii au dreptul de a participa la alegeri - de a vota şi a fi aleşi. Însă aplicarea acestei decizii ar presupune amendarea Constituţiei ruse.
Curtea a amintit că Rusia nu este singura ţară care se confruntă cu astfel de probleme la aplicarea deciziilor CEDO. "Organele judiciare supreme din ţări europene ca Germania, Austria, Marea Britanie sau Italia respectă de asemenea prioritatea legilor lor fundamentale în faţa deciziilor CEDO", a explicat Curtea Constituţională.
Turişti britanici, arestaţi în China pentru suspiciuni de terorism
Autorităţile din nordul Chinei au arestat 20 de turişti străini, inclusiv britanici, sud-africani şi un indian, suspectaţi că ar avea legături cu o "grupare teroristă", au anunţat Ministerul britanic de Externe. China a acceptat să elibereze 11 turişti, dar ceilalţi nouă vor fi menţinuţi în arest fără a fi puşi sub acuzare, la un centru de detenţie din Mongolia Interioară.
Autorităţile chineze au afirmat că unii dintre cei arestaţi urmăreau înregistrări video de propagandă ale unei grupări interzise, în camerele lor de hotel. Cei nouă turişti care vor rămâne în arest sunt cinci sud-africani, trei britanici şi un indian.
Turiştii făceau un circuit de 47 de zile prin China când au fost arestaţi la un aeroport din oraşul Erdos.
Obama salută rolul "surprinzător" jucat de Putin în negocierile cu Iranul
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a salutat rolul jucat de omologul său rus, Vladimir Putin, în acordul nuclear iranian, explicând că s-ar putea găsi soluţii şi pentru alte probleme internaţionale, inclusiv pentru o eventuală schimbare a regimului din Siria. "Rusia ne-a ajutat în mod real în negocierile cu Iranul. Trebuie să fiu cinstit. Nu eram sigur că se va întâmpla aşa, date fiind disensiunile pe care le avem cu Rusia pe tema Ucrainei. Putin şi Guvernul Rusiei au avut o contribuţie care m-a surprins", a declarat Obama într-un interviu acordat cotidianului The New York Times.
"Cooperarea ruso-americană în negocierile care au condus la acordul cu Iranul ar putea deschide drumul pentru o înţelegere în privinţa Siriei", a adăugat Obama. "S-a creat oportunitatea pentru o conversaţie serioasă cu domnul Putin despre soarta regimului Bashar al-Assad", a subliniat preşedintele SUA.
Iranul şi marile puteri din grupul P5^1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, marţi, la un acord privind programul nuclear iranian. În contextul acordului, Statele Unite, Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite ar urma să anuleze sancţiunile impuse Iranului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
