MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Un maxilar descoperit în România, dovada încrucişărilor dintre omul modern şi neanderthalieni
Aşa cum se ştie deja, aproape toţi oamenii din zilele noastre au în ei puţin din ADN-ul neanderthalienilor. Pentru toţi oamenii din lume, cu excepţia populaţiilor subsahariene, între 1% şi 3% din ADN-ul lor provine de la omul de Neanderthal, un "verişor" care a dispărut în urmă cu circa 39.000 de ani.
Oamenii de ştiinţă au anunţat luni că un maxilar uman descoperit pe teritoriul României, aparţinând unui bărbat care a trăit în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, oferă cea mai consistentă dovadă a încrucişărilor cu neanderthalienii ce a fost observată vreodată la un membru al speciei noastre (Homo sapiens). Analizele indică, de asemenea, faptul că împerecherile cu omul de Neanderthal s-au produs mult mai recent decât se credea până acum. "Am arătat că unul dintre primii oameni moderni care au ajuns în Europa avea un strămoş neanderthalien, care trăise cu doar 4-6 generaţii înaintea lui în arborele genealogic al familiei sale", a declarat Svante Pääbo, profesor de genetică la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania, coordonatorul studiului. "Acel om avea în el mai mult ADN de neanderthalian decât oricare om modern cunoscut din zilele noastre sau din trecut", a adăugat el. Potrivit cercetătorului David Reich, specialist în genetică la Universitatea Harvard, între 6% şi 9% din genomului acelui individ provenea de la un strămoş neanderthalian.
Studiul, publicat în revista Nature, arată faptul că specia noastră s-a împerechiat cu omul de Neanderthal şi în Europa, nu doar în Orientul Mijlociu, aşa cum se credea anterior.
Cercetări anterioare au sugerat faptul că acele încrucişări s-au produs în urmă cu 50.000 - 60.000 de ani, înainte ca specia noastră (Homo sapiens) să plece din Africa şi să ajungă în Europa, Asia şi în celelalte regiuni ale lumii. "Oamenii moderni au ajuns în Europa în urmă cu 43.000 de ani, iar neanderthalienii au dispărut în urmă cu 39.000 de ani", a spus profesorul Reich.
Autorii noului studiu spun că neanderthalianul care s-a aflat printre strămoşii bărbatului decedat în Peştera cu Oase din România a trăit înainte de acesta cu cel mult 100-150 de ani.
Omul de Neanderthal, mai deştept decat se crede
Omul de Neanderthal, cu un fizic robust şi o frunte mare şi înaltă, a prosperat în Europa şi Asia din urmă cu 350.000 de ani până în urmă cu 40.000 de ani şi a dispărut în perioada care a urmat după sosirea lui Homo sapiens în acele regiuni.
În ciuda reputaţiei unui "verişor încet la minte", oamenii de ştiinţă spun că omul de Neanderthal era extrem de inteligent, aşa cum o dovedesc metodele sale de vânătoare complexe, folosirea probabilă a limbajului articulat şi a obiectelor cu funcţii simbolice, dar şi utilizarea sofisticată a focului.
Maxilarul găsit în România a fost descoperit în anul 2002 în Peştera cu Oase din judeţul Caraş-Severin. Precedentele încercări de extragere a unor mostre de ADN nu au avut succes, însă acest lucru a fost în cele din urmă posibil graţie unor tehnologii de ultimă generaţie.
Zinaida Greceanîi, favorită să câştige alegerile pentru Primăria Chişinăului
Candidatul Partidului Socialiştilor, Zinaida Greceanîi, ar urma să câştige turul al doilea al alegerilor pentru Primăria Chişinăului cu 51% din voturi, învingându-l pe primarul în exerciţiu Dorin Chirtoacă, potrivit unui sondaj citat de PRO TV Chişinău. Conform sondajului, din numărul total de alegători care ar merge la vot, 51 la sută şi-ar da votul pentru Zinaida Greceanîi, iar 49% ar pune ştampila în dreptul lui Dorin Chirtoacă.
Totuşi, la întrebarea pentru cine aţi vota duminica viitoare, numărul voturilor acumulate scade de ambele părţi dacă se includ şi respondenţii indecişi. Astfel, pentru Zinaida Greceanîi ar vota 30 la sută din alegători, iar Dorin Chirtoacă ar acumula aproape 29 la sută din sufragii. Alţi 22,3% dintre respondenţi au declarat că nu ştiu pentru cine să voteze, iar 19,1% au spus că nu vor merge la vot.
Candidatul Partidului Liberal la funcţia de primar al capitalei Republicii Moldova, Dorin Chirtoacă, a câştigat primul tur al alegerilor din 14 iunie, cu 37,52% din voturi, devansând-o pe Zinaida Greceanîi (35,68%), cu care se va confrunta duminică în turul al doilea.
Hackeri chinezi ar fi accesat datele a 18 milioane de angajaţi guvernamentali americani
Date personale parţinând unui număr de aproximativ 18 milioane de actuali, foşti şi potenţiali angajaţi federali au fost accesate în atacul cibernetic de la Biroul pentru Managementul Personalului (OPM), de patru ori mai mult decât cele 4,2 milioane cât a recunoscut public agenţia.
Oficiali americani la curent cu investigaţia afirmă că acest număr poate fi mai mare. Directorul poliţiei federale americane (FBI) James Comey este cel care a prezentat această estimare - de 18 milioane - într-o şedinţă recentă cu uşile închise la care au participat senatori. Ar fi afectate inclusiv pesoane care au aplicat pentru posturi guvernamentale dar care nu au ajuns să lucreze pentru Guvern.
Hackerii sunt suspectaţi, de asemenea, că şi-ar fi construit accesul la sistemul OPM pe "uşa din spate", înarmaţi cu un acces de nivel înalt de administrator de sistem. Un oficial a numit acest tip de acces "cheile regatului".
Anchetatori americani cred că în spatele intruziunii cibernetice - considerate cel mi mai grav atac informatic comis vreodată împotriva Guvernului Statelor Unite - se află Guvernul Chinei.
Congresmenii şi angajaţii Guvernului sunt tot mai frustraţi de faptul că răspunsul administraţiei Obama a minimalizat gravitatea breşei.
Jeanşii strâmţi, factor de risc pentru sănătate
Jeanşii mulaţi pe corp reprezintă un factor de risc pentru sănătate, întrucât pantalonii din acest material şi cu o astfel de croială pot să afecteze funcţionarea normală a muşchilor şi a nervilor. O femeie în vârstă de 35 de ani a ajuns în stare gravă recent la un spital din Australia, iar medicii au fost nevoiţi să taie cu foarfeca blugii strâmţi pe care îi purta pacienta, întrucât muşchii gambelor sale s-au umflat extrem de mult şi nu mai funcţionau, potrivit unui studiu publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery and Psychiatry. Femeia în cauză petrecuse mai multe ore căutând o casă potrivită în care să se mute, în Australia. Până seara, picioarele ei deveniseră foarte slăbite şi pacienta mergea cu dificultate.
Medicii sunt de părere că femeia a dezvoltat o afecţiune cunoscută sub denumirea "sindrom de compartiment", care a fost agravată de jeanşii strâmţi pe care îi purta în acea zi.
Sindromul de compartiment este o afecţiune dureroasă şi potenţial gravă, cauzată de o acumulare sangvină şi de apariţia unor inflamaţii la nivelul unui grup de muşchi - în acest caz, la nivelul gambelor.
Deşi şi alţi medici au raportat în trecut câteva cazuri în care pacienţii acuzau dureri şi înţepături la nivelul coapselor şi gambelor după ce au purtat jeanşi strâmţi, riscul de apariţie a acestei afecţiuni este în continuare redus pentru majoritatea oamenilor.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
