Internațional

Cum ajută România Ucraina în războiul cibernetic cu Rusia

Ziarul de Vrancea
13 mai 2015 321 vizualizări
Ucraina recurge la România ca partener pentru a se apăra în războiul cibernetic pe care îl poartă cu Rusia, după ce România a devenit unul dintre principalele state din Europa în lupta împotriva atacurilor informatice, relatează Associated Press într-un articol elogios la adresa ţării noastre.

România este cunoscută mai degrabă pentru neorânduiala economică decât pentru priceperea tehnologică, comentează agenţia, precizând că ea a fost propulasată ca una dintre principalele ţări care luptă împotriva hackerilor de lupta împotriva "renegaţilor" Internetului şi de excelenţa în domeniul computerelor pe care agenţia o prezintă drept o "moştenire" a regimului dictatorului Nicolae Ceauşescu.
Cele două momente de cotitură ale istoriei i-au transformat pe "copoii" români din domeniul cibernetic într-unii dintre cei mai buni din Europa. Atât de buni, încât NATO a ales Bucureştiul să apere Ucraina de spionajul rusesc, trimiţând experţi să monitorizeze instituţiile guvernamentale de la Kiev şi să formeze specialişti ucraineni în domeniul IT.

A doua limbă vorbită la Microsoft

Ucraina acuză Serviciul federal rus de securitate (FSB) că efectuează atacuri coordonate asupra birourilor Guvernului, în cadrul unui război prin interpuşi - caracteristic perioadei Războiului Rece - împotriva Executivului ucrainean, în paralel cu războiul real dintre forţele naţionale şi rebelii proruşi în estul ţării. Agenţi ucraineni în domeniul securităţii afirmă că au dejucat - cu ajutorul României - atacuri vizând să răspândească programe de tip malware cu scopul de a dezactiva reţeaua informatică a Guvernului sau de a fura informaţii secrete.
Preşedintele american Barack Obama şi ceilalţi lideri ai statelor membre NATO au stabilit anul trecut, la Summitul Alianţei din Ţara Galilor, să creeze cinci "fonduri fiduciare" - programe finanţate de către comitete de state NATO menite să ajute la reformarea Ucrainei şi la modernizarea capacităţilor Apărării ucrainene -, incusiv unul în domeniul Apărării cibernetice, cu scopul de a ajuta armata ucraineană să se modernizeze.
România, un stat membru care participă la exerciţiile cibernetice ale coaliţiei NATO, s-a oferit voluntară să conducă Fondul Fiduciar pentru Apărarea Cibernetică a Ucrainei şi a cooptat compania de stat Rasirom. Alianţa Nord-Atlantică notează că Rasirom, furnizorul de securitate al principalelor instituţii româneşti de stat, are "o experienţă bogată în Apărarea cibernetică".
În deschiderea conferinţei regionale pe tema securităţii cibernetice, adjunctul secretarului american al Comerţului Bruce Andrews a lăudat, luni, compania românească Bitdefender, care a creat "Bitdefender Box", unul dintre primele produse în domeniul securităţii destinate special pentru reţele casnice. Produsul protejează dispozitivele scanând traficul în reţea, cu scopul de a detecta şi bloca potenţiale ameninţări în domeniul securităţii. Andrews a notat de asemena că româna este a doua cea mai vorbită limbă în birourile Microsoft din întreaga lume, după engleză.
Ucraina nu a avut niciun cuvânt de spus în legătură cu ţara NATO desemnată să-i furnizeze securitatea cibernetică. Însă, începând din 2013 a cooperat cu România în lupta împotriva hackerilor, phishingului, pornografiei infantile şi atacurilor de tip DDoS - care încearcă să dezactiveze un site suprasolicitându-l cu trafic.

Cand hackerii devin un avantaj

EUROPOL recurge de asemenea la experţii români în cibernetică. Şeful Agenţiei europene de poliţie Ron Wainright a declarat că 20% dintre experţii instituţiei în domeniul Apărării cibernetice sunt ofiţeri români de poliţie. "Expertiza pe care specialiştii români o aduc din lupta lor zilnică împotriva acestei ameninţări este extraordinară", a declarat el recent într-o vizită la Bucureşti.
România a ajuns în prezent lider în domeniul supravegherii cibernetice poate şi în urma unei serii de cazuri extrem de mediatizate de hackeri români care au atacat Statele Unite în 2011, comentează AP. Anul acesta, infractorii din acest domeniu au furat un miliard de dolari de la victimele lor americane, iar un taximetrist şomer care îşi spune "Guccifer" a reuşit să acceseze e-mailurile fostului secretar de Stat american Colin Powell şi fostului preşedinte american George W. Bush. Marcel Lehel Lazar a accesat şi a publicat fotografii private ale familiei Bush, inclusiv selfiuri în care Bush părea că se bărbiereşte la duş.
Breşele în securitate au alarmat atât de puternic Washingtonul, încât FBI a lansat un program de formare a 600 de ofiţeri români în lupta împotriva infracţionalităţii cibernetice.
Tradiţia României în domeniul computerelor datează din perioada Comunistă, când Ceauşescu a decis să transforme ingineria şi matematica în priorităţi în cadrul celor mai bune universităţi, scrie AP.
Giganţii Microsoft, Google şi Oracle fac afaceri în România, unde au 93.000 de angajaţi, iar 6.500 de tineri absolvesc în domeniul IT anual, potrivit ANIS, Asociaţia patronală a industriei româneşti de software şi servicii. Un expert din cadrul industriei apreciază că succesul României are la bază predarea informaticii de la vârste fragede. "Facultăţile pregătesc specialişti foarte buni, care sunt foarte căutaţi de către mari companii", a declarat directorul general al Rasirom Aurelian Tolescu.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.