Bacteriile rezistente la antibiotice vor ucide 10 milioane de oameni pe an
Numai în Europa şi Statele Unite, în jur de 50.000 de oameni mor în fiecare an din cauza infecţiilor cauzate de forme rezistente ale unor bacterii, iar dacă până în 2050 nu se face nimic în această privinţă, numărul victimelor ar putea creşte la 10 milioane pe an, a spus, într-o conferinţă de presă la Londra, economistul Jim O'Neill, care a condus cercetarea. Potrivit acestuia, o tulpină de E.coli a devenit deja netratabilă din cauza rezistenţei la carbapeneme, cea mai puternică formă de antibiotice existentă. Malaria şi HIV, virusul care provoacă SIDA, devin, de asemenea, din ce în ce mai greu de tratat. Totodată, intervenţiile chirurgicale, cezarienele, chimioterapia şi operaţiile de transplant ar fi mult mai riscante sau chiar imposibile dacă nu ar exista antibiotice eficiente.
În raportul său, O'Neill a avertizat de asemenea că, în lipsa unei soluţii pentru tratarea infecţiilor rezistente la antibiotice, pierderile în termeni economici la nivel global se vor ridica la 100 de trilioane de dolari până în 2050.
OMS confirmă: Nu e o fantezie apocaliptică
Rezistenţa la astfel de medicamente a fost permanent o provocare pentru medicină încă de la descoperirea, de către Alexander Fleming, a primului antibiotic, penicilina, în 1928. Problema s-a agravat în ultimii ani din cauză că bacteriile rezistente la multiple tratamente s-au dezvoltat, iar companiile farmaceutice au redus investiţiile pentru noi medicamente care riscă să fie repede depăşite în această adevărată cursă împotriva bacteriilor.
Analiza prezentată joi este prima dintr-o serie, din care mai multe vor fi publicate anul viitor, iar un raport final este programat pentru 2016.
Găsirea unui răspuns de piaţă la super-bacterii a fost sarcina pe care premierul britanic i-a dat-o lui O'Neill, fost economist-şef la banca Goldman Sachs. Cameron a lansat ideea unui fond de inovaţie finanţat de guvern pentru a stimula cercetarea şi dezvoltarea în vederea lansării de noi medicamente pe piaţă. Potrivit DPA, el a declarat, de asemenea, că orice soluţie ar trebui să fie globală şi că acestui efort trebuie să i se alăture şi alte ţări.
Un raport de anul acesta al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a avertizat, de asemenea, în legătură cu o eră post-antibiotice", în care infecţii obişnuite şi leziuni minore ar putea ucide. "Departe de a fi o fantezie apocaliptică, această posibilitate este foarte reală pentru secolul 21", se subliniază în raportul OMS.
Pierderile de memorie la persoanele cu educaţie superioară anunţă un atac cerebral
Persoanele cu probleme de memorie, care au o educaţie superioară, sunt expuse unui risc crescut de accident vascular cerebral, potrivit unui studiu realizat în Olanda. Potrivit cercetării publicate în revista Stroke, persoanele cu educaţie superioară care suferă de pierderi de memorie prezintă un risc cu 39% mai mare de a suferi un atac cerebral decât persoanele cu un nivel mai scăzut de educaţie. Savanţii cred că acest lucru ar apărea ca urmare a faptului că sistemele de apărare timpurie împotriva declinului cognitiv au fost erodate. Aproximativ 9.000 de persoane au fost studiate timp de peste 20 de ani. Toţi subiecţii erau sănătoşi, cu vârsta de minimum 55 de ani. Participanţii au fost rugaţi să răspundă la întrebări legate de eventualele probleme de memorie, folosind un chestionar realizat de cercetători. Până în 2012, cercetătorii au înregistrat 1.134 de atacuri cerebrale în rândul participanţilor la studiu. După analizarea rezultatelor, cercetătorii de la Universitatea Erasmus din Rotterdam au descoperit prezenţa unui risc crescut de atac cerebral în rândul celor care s-au plâns anterior de probleme de memorie. Riscul de atac cerebral a fost şi mai mare în rândul persoanelor participante la studiu care aveau un nivel superior de educaţie, definit prin studii universitare şi postuniversitare. Arfan Ikram, profesor de neuroepidemiologie la Universitatea Erasmus, a spus că educaţia este un bun indicator al capacităţii creierului de a lupta împotriva declinului cognitiv, cum este demenţa. Această abilitate, cunoscută drept rezervă cognitivă, este constituită de obicei în copilărie şi în primii ani ai maturităţii şi se crede că protejează împotriva deteriorării cerebrale.
"În cazul oamenilor cu educaţie superioară, durează mai mult apariţia deteriorării cerebrale şi instalarea demenţei. Dar dacă aceste persoane încep să se plângă de probleme de memorie, atunci acest mecanism de apărare a dispărut", a declarat Arfan Ikram. "Această situaţie poate fi un indicator că oamenii au ajuns într-un stadiu avansat, când rezerva cognitivă nu mai compensează", a mai spus profesorul Ikram.
Atacul vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge care transportă oxigen şi nutrienţi către creier fie este blocat de un cheag, fie se sparge. Când acest lucru are loc, porţiunea respectivă din creier nu mai primeşte oxigen, iar celulele neuronale mor.
