Internațional

Romania vrea 62,5 miliarde de euro de la UE pană în 2017

Ziarul de Vrancea
9 dec 2014 305 vizualizări
Cel puţin atat valorează proiectele trimise de Bucureşt spre finanţare prin "mecanismul Junker"

România a transmis Comisiei Europene o listă cu peste 200 de proiecte, în valoare totală de 62,5 miliarde de euro, care să fie finanţate cu ajutorul noului mecanism de finanţare iniţiat de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017. Cel mai mare proiect vizează construcţia autostrăzii Iaşi – Borş, cu o valoare totală estimată la 7,5 miliarde de euro, finanţare propusă pentru a fi încadrată în totalitate în mecanismul CE-BEI. Din autostradă au fost executaţi doar 52 km, iar 37 km sunt în lucru. De asemenea, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru 495 km, conform datelor Guvernului. Autostrada ar urma să lege centre economico-sociale importante ale României: Oradea, Zalău, Cluj-Napoca, Targu Mureş şi Iaşi. Guvernul propune să contracteze experţi în implementarea proiectului, prin licitaţie publică, pentru a surmonta problema capacităţii administrative precare a beneficiarului (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale). De asemenea, Executivul vrea să împartă proiectul în tronsoane de 50-100 km.
Un alt proiect costisitor vizează reabilitarea şi modernizarea căii ferate Moldova-Transilvania, estimat la 4,3 miliarde de euro. Ruta feroviară cuprinde centrele economice Iaşi, Suceava, Cluj-Napoca, Oradea. În prezent, este în pregătire un studiu de fezabilitate pentru 655 km de cale ferată. Şi aici Guvernul vrea partajarea proiectului în tronsoane de 50-100 km şi contractarea unor experţi pentru implementare, care să suplinească slabă capacitate administrativă a CFR.

Statele cer 500 de miliarde de euro

Comisia Europeană a primit circa 2.000 de propuneri de proiecte de la cele 28 de state membre UE, din care peste 200 sunt trimise de Guvernul României. Toate cele 2.000 de proiecte propuse de statele membre totalizează un necesar de investiţii de circa 500 de miliarde de euro, din care 62,5 miliarde de euro sunt în dreptul proiectelor trimise de România.
De asemenea, din cele 62,5 miliarde de euro cat valorează în total proiectele propuse de Guvernul de la Bucureşti, circa 44 de miliarde de euro ar reprezenta investiţiile în perioada 2015-2017, programată a fi acoperită de noul mecanism de investiţii al Comisiei Europene şi Băncii Europene de Investiţii.
Acest nou mecanism, denumit şi "Planul lui Juncker", a fost prezentat recent în Parlamentul European şi porneşte de la un fond de 21 de miliarde de euro care, însă, ar urma să fie angrenat în scheme de garanţii europene la creditare şi combinat cu fondurile europene de investiţii. Juncker susţine că în acest mecanism fiecare euro public va aduce investiţii de 15 euro, prin efectul de multiplicare. România, ca şi celelalte 27 de state membre UE, trebuie să transmită Comisiei Europene liste de proiecte care să fie finanţate prin noul mecanism.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani şi ar putea crea pană la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.