"Foamea invizibilă", un flagel necunoscut cu efecte devastatoare
IFPRI publică anual o situaţie a locurilor unde este concentrată foamea şi în acest an pune accentul pe aspectul "crucial, dar adesea neglijat" al acestei forme de malnutriţie, care apare la populaţiile a căror alimentaţie este săracă în nutrienţi esenţiali.
Zinc, fier, iod, vitaminele A şi B sunt elemente care, consumate în cantităţi insuficiente, nu asigură o sănătate mulţumitoare şi o bună dezvoltare, explică IFPRI. Chiar dacă efectele foamei invizibile nu sunt evidente pe termen scurt, pe termen lung ele se dovedesc "devastatoare", manifestându-se prin creşterea mortalităţii materne şi infantile, handicapuri fizice, slăbirea sistemului imunitar şi a facultăţilor intelectuale.
În mod paradoxal, surplusul de greutate sau obezitatea şi foamea nu sunt incompatibile, arată IFPRI, în acest caz intervenind un consum excesiv de "macronutrienţi" (lipide, glucide). Cele peste 2 miliarde de persoane afectate de foamea invizibilă în lume reprezintă "mai mult de dublul celor 805 milioane de persoane ale căror nevoi calorice nu sunt satisfăcute", subliniază raportul. "Foamea invizibilă" ucide anual 1,1 milioane de copii, din cele 3,1 milioane de oameni care mor în fiecare an de subnutriţie, apreciază studiul.
În afară de efectele asupra sănătăţii, "foamea invizibilă afectează sever economiile ţărilor, dăunând productivităţii muncii" şi scăzând PIB-ul majorităţii statelor în dezvoltare cu 0,7 — 2%.
Organismul recomandă guvernelor să mărească diversitatea alimentară, făcând ca adaosul de zinc, fier şi vitamine esenţiale în alimente să fie obligatoriu în cursul prelucrării lor.