Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Cercetătorii care au explicat "GPS-ul intern", recompensaţi cu premiul Nobel

Ziarul de Vrancea
6 oct 2014 319 vizualizări
Americanul John O'Keefe şi norvegienii May-Britt Moser şi Edvard I. Moser au fost recompensaţi, ieri, cu premiul Nobel pentru medicină pe 2014 pentru "cercetări asupra celulelor care constituie un sistem de poziţionare în creier".

"Cum ştim unde ne aflăm? Cum reuşim să găsim drumul dintr-un loc spre un altul? Şi cum stocăm această informaţie în aşa fel încât să putem să găsim imediat drumul corect data viitoare când mergem pe acelaşi drum? Cei trei laureaţi din acest an au fost premiaţi pentru descoperirea unui sistem de poziţionare din creier, supranumit «GPS-ul intern», care face posibilă orientarea în spaţiu şi care demonstrează existenţa unei baze celulare pentru o funcţie cognitivă superioară", arată comitetul Nobel.
În 1971, John O'Keefe a identificat prima componentă din acest sistem de poziţionare. El a descoperit un anumit tip de celule nervoase care erau întotdeauna activate atunci când un şoarece se afla într-un anumit loc dintr-o cameră. Alte celule nervoase se activau când şoarecele se afla în alte locuri din acea cameră. John O'Keefe a ajuns la concluzia că aceste "celule de localizare" trasează o hartă a camerei respective.
După mai bine de trei decenii, în 2005, May-Britt şi Edvard I. Moser au descoperit o altă componentă esenţială din sistemul cerebral de poziţionare. Ei au identificat un alt tip de celule nervoase, pe care le-au denumit "celule-reţea", care generează un sistem de coordonate şi permit o poziţionare precisă şi găsirea unui drum străbătut anterior.
Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, azi, cu premiul Nobel pentru fizică.

Comisarul UE desemnat de Ungaria se delimitează de Viktor Orban

Conservatorul ungar Tibor Navracsis, comisar european desemnat pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Cetăţenie, a sugerat o delimitare de politica autoritară promovată de Guvernul condus de Viktor Orban, pentru a încerca să obţină ieri aprobarea Parlamentului European. Considerat un apropiat al lui Viktor Orban, Tibor Navracsis, care s-a aflat la conducerea Ministerului de Justiţie din 2010 până în 2014, a fost nevoit să răspundă în scris unor întrebări suplimentare din partea eurodeputaţilor, înainte de a obţine aprobarea comisiei de specialitate din PE. El nu a reuşit să obţină aprobarea Comisiei pentru Cultură din Parlamentul European, în lipsa unei delimitări faţă de derivele democratice reproşate Ungariei în privinţa controlului asupra presei, justiţiei şi organizaţiilor neguvernamentale. "Libertatea şi pluralismul presei sunt esenţiale pentru societatea democratică. Regret că, în unele cazuri, Guvernul ungar, din care nu mai fac parte, nu a acordat suficient de multă importanţă acestui aspect important", afirmă comisarul desemnat în răspunsul scris la întrebările eurodeputaţilor. "În anumite aspecte", proiectul de lege privind presa, pe care Ungaria a fost nevoită să-l modifice la presiunile UE, "nu reflectă opiniile mele personale", a adăugat el, întrebat dacă este dispus să "condamne oficial şi public şi să se delimiteze" de politica promovată de Viktor Orban.

Americanul Peter Kassig, răpit de IS, afirmă că este "speriat de moarte"

Părinţii ostaticului american Peter Kassig, răpit în Siria de combatanţii din gruparea Stat Islamic, au dat publicităţii o scrisoare primită în luna iunie de la fiul lor, în care aceasta se declară "speriat de moarte" şi întristat de durerea provocată familiei sale. În scrisoare, Abdul-Rahman - un nume pe care familia susţine că Peter Kassig l-a preluat după ce s-a convertit la Islam în perioada captivităţii - afirmă că este "destul de speriat că va muri" şi se arată "foarte întristat pentru momentele prin care trece familia sa". "Dacă voi muri, mă gândesc că cel puţin eu şi voi ne vom consola cu gândul că am pierit încercând să le alin suferinţa şi să-i ajut pe cei care au nevoie", afirmă ostaticul american. El adaugă că se roagă în fiecare zi şi, în acest sens, nu este supărat pe situaţia în care se află. Scrisoarea, pe care părinţii americanului Peter Kassig au primit-o la 2 iunie, se încheie cu cuvintele "Vă iubesc".
Peter Kassig, în vârstă de 26 de ani, a mers prima dată în Orientul Mijlociu ca soldat american, apoi s-a întors acolo ca angajat medical, simţindu-se obligat să ajute victimele războiului. Gruparea Stat Islamic l-a prezentat pe ostaticul american Peter Kassig şi a ameninţat că îl va ucide, într-o înregistrare video difuzată la sfârşitul săptămânii trecute, în care a revendicat decapitarea lucrătorului umanitar britanic Alan Henning.

Stoltenberg: NATO poate să desfăşoare trupe oriunde vrea

Alianţa Nord-Atlantică poate să desfăşoare trupe oriunde vrea, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat postului de televiziune polonez TVP Info, cu ocazia vizitei pe care a început-o ieri în Polonia, prima sa vizită în străinătate de la preluarea oficială a postului la 1 octombrie.
Pe fondul crizei din Ucraina, NATO şi-a intensificat în mod semnificativ activitatea la graniţele sale estice şi şi-a anunţat intenţia de crea o forţă de reacţie rapidă, de înaltă mobilitate, a cărei infrastructură este de aşteptat să fie desfăşurată în Europa de Est. În acest context, Rusia a denunţat o creştere fără precedent a activităţii militare a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în Europa. "Anul viitor, la o întâlnire ministerială, vom lua o decizie cu privire la crearea unei forţe de reacţie rapidă, dar chiar şi înaintea de a fi creată, NATO are şi aşa o armată puternică. O putem plasa oriunde dorim", a subliniat Jens Stoltenberg.
În acelaşi timp, după cum a relatat agenţia baltică de presă Delfi (care acoperă toate cele trei republici de la Marea Baltică — Estonia, Letonia şi Lituania), eşaloane cu tancuri americane şi tehnică blindată au fost observate la 3 octombrie în centrul Rigăi şi la staţia de cale ferată din Jelgava. La 1 octombrie, o navă a sosit în portul Ventspils, aducând în Letonia cinci tancuri Abrams, 12 vehicule blindate pentru infanterie Bradley şi alte echipamente militare.
Tancurile şi vehiculele blindate sunt destinate să întărească efectivele forţelor speciale americane de aproximativ 600 de persoane, dislocate pe poligonul Adazi, situat la numai 200 de km de graniţa cu Federaţia Rusă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.