Internațional

Moldova, invadată de "omuleţi verzi"

Ziarul de Vrancea
8 sep 2014 651 vizualizări
Sute de militari ruşi în uniforme fără însemne oficiale au pătruns în Republica Moldova şi racolează tineri de partea Moscovei, susţine un oficial ucrainean

Rusia intenţionează să destabilizeze situaţia din Republica Moldova, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă la Kiev, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, Andrii Lâsenko. "Pe teritoriul Republicii Moldova sunt prezenţi aşa-numiţii 'omuleţi verzi' ce racolează tineri şi îi iniţiază în tehnici de dezinformare, cum să acţioneze în situaţii excepţionale şi să utilizeze arme de calibru mic", a afirmat Lâsenko, făcând referire la o declaraţie făcută de fostul ministru adjunct de interne moldovean Ghenadie Cosovan.
Potrivit acestuia, mai mult de 500 de persoane au fost recrutate în sudul Republicii Moldova, fiind ulterior instruite la Rostov, Moscova, în Transnistria şi Bălţi, a indicat Lâsenko.
La 21 august, autorităţile din Transnistria au declarat mobilizarea rezerviştilor pentru exerciţii pe o perioadă de o lună de zile.
"Omuleţii verzi" au fost etichetaţi militarii ruşi care au apărut în uniforme fără însemne în Crimeea, cu o lună înainte de anexarea oficială a peninsulei ucrainene la Rusia. Moscova a negat prezenţa trupelor sale în peninsula din sudul Ucrainei, indicând că în teren a acţionat doar aşa-numita forţă de autoapărare locală. Ulterior, însuşi preşedintele rus Vladimir Putin i-a decorat pe militarii care au participat la evenimentele ce au dus la anexarea Crimeii la Federaţia Rusă în luna martie.

Ruşii, mai optimişti după summit-ul NATO

Deciziile adoptate de liderii NATO la summitul de joi şi vineri din Ţara Galilor nu reprezintă nici un pericol pentru securitatea Rusiei, au apreciat experţi ruşi, citaţi de cotidianul Vedomosti.
La finalul summitului a fost semnat un Plan de reacţie care prevede crearea unui grup operaţional avansat. Conform preşedintelui polonez Bronislaw Komorowski, 5.000 de militari ar urma să fie desfăşuraţi în Polonia, România şi ţările baltice, dacă securitatea lor ar fi în pericol.
Statele NATO au susţinut de asemenea iniţiativa britanică de înfiinţare a unui corp de expediţie al forţelor terestre, navale şi aeriene, compus din aproximativ 10.000 de militari. Statele baltice, Danemarca, Olanda şi Norvegia vor participa la formarea acestuia. "Chiar dacă discursurile au fost ferme, în final, numai acest corp de reacţie rapidă a fost format - o măsură mai degrabă simbolică", apreciază Aleksei Arbatov, directorul Centrului de securitate internaţională al Institutului de economie mondială şi relaţii internaţionale din Moscova. În opinia lui Arbatov, această nouă forţă nu implică nici un pericol pentru securitatea Rusiei. De altfel, nici o altă decizie politică majoră nu a fost luată, nu a fost semnat, de exemplu, nici un acord cu Finlanda şi Suedia, ţări în mod tradiţional neutre. Nu a existat, prin urmare, "nici o creştere reală a puterii militare la graniţele Rusiei", a conchis expertul rus.
Directorul Centrului eurasiatic de comunicare, Aleksei Pilko, consideră de asemenea că "nici o decizie care să reprezinte o ameninţare pentru securitatea rusă nu a fost adoptată la summit", dar că "ambianţa şi intenţiile NATO de a mobiliza forţe de reacţie rapidă aduc atingere intereselor Rusiei". "Este important de notat iminenţa exerciţiilor NATO în vestul Ucrainei, la sfârşitul lui septembrie. De fapt, este vorba despre intrarea pe teritoriul ucrainean a o mie de soldaţi", aminteşte expertul. Principala sarcină a Rusiei în aceste condiţii este să încheie acorduri cu caracter juridic coercitiv în domeniul securităţii, deoarece actul fondator NATO-Rusia este un acord de intenţie, nu un tratat internaţional. La finalul summitului, nu se ştie dacă Alianţa îl va mai respecta, a subliniat Pilko.
Potrivit directorului Centrului de studii sociopolitice, Vladimir Evseev, summitul a acordat mai multă atenţie "ameninţării ruse" deoarece statele NATO nu sunt pregătite să se implice în criza irakiană. "Pentru moment, ţările din Europa şi Statele Unite nu ştiu ce să facă cu gruparea teroristă" Statul Islamic, a apreciat expertul rus.

Cine înarmează Ucraina

Washingtonul, Parisul, Roma, Varşovia şi Oslo i-ar fi promis lui Petro Poroşenko, la Summitul NATO din Ţara Galilor, că vor furniza Kievului armament modern de înaltă precizie, potrivit consilierului acestuia Iuri Luţenko, potrivit ediţiei de ieri a Kommersant. Ministere ale Apărării din ţările menţionate au dezminţit însă aceste afirmaţii.
Pe de altă parte, Ucraina şi Statele Unite efectuează în aceste zile exerciţiul Sea Breeze, la care participă, între alte state, şi România, în sectorul de nord-vest al Mării Negre. Exerciţiul se concentrează asupra tehnicilor de efectuare a unor operaţiuni internaţionale în vederea menţinerii siguranţei navigaţiei în regiuni afectate de crize.
În afară de Ucraina şi Statele Unite, în exerciţiu sunt implicate Spania, Canada, România şi Turcia, anunţă Marina ucraineană, precizând că 12 nave şi vase logistice aparţinând NATO iau parte la aceste manevre, dar şi cinci nave ucrainene de război şi două ambarcaţiuni aparţinând Pazei de Coastă ucrainene. Marina mai anunţă că, în cadrul exerciţiilor, furnizează avioane şi elicoptere.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.