Internațional

Comandament NATO în Romania

Ziarul de Vrancea
5 sep 2014 187 vizualizări
Tara noastră figurează ca făcând oferta pentru a găzdui un comandament al Alianţei n va fi sigur pe teritoriul Romaniei, a dat asigurări preşedintele Traian Băsescu, în urma summit-ului NATO care s-a încheiat vineri n în prezent, în Romania staţionează circa 1.400 de militari americani, dar numărul lor va creşte, a precizat şeful statului

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la încheierea summit-ului NATO, că în documentele adoptate la reuniune "România figurează ca făcând oferta" pentru a găzdui un comandament NATO, dar că se ştie că acesta va fi pe teritoriul României. "În ce ne priveşte, am avut un set de obiective şi o spun fără nicio reţinere toate au fost atinse", a anunţat preşedintele Băsescu. Şeful statului a precizat că la summit au fost adoptate 20 de documente, din care 5 sunt publice, iar celelalte 15 sunt "nepublice, secrete". În ceea ce priveşte adoptarea planului de acţiune, Traian Băsescu a menţionat că s-a decis prezenţa NATO pe teritoriul statelor de la frontiera de Est, inclusiv pe teritoriul România. El a ţinut să lămurească unele informaţii apărute în presă, precizând că România are pe teritoriul său două baze militare româno-americane, una la Kogălniceanu şi cealalată la Deveselu, iar în rest sunt staţionări temporare, exerciţii, manevre militare. Preşedintele a explicat că planul de acţiune măreşte prezenţa militară. El a menţionat că în prezent pe teritoriul României sunt circa 1400 de militari americani, din care 600 sunt puşcaşi marini, iar aceste efective "vor creşte, vor fi flexibile, se vor adapta la situaţia de zi cu zi". "Vom avea o structură de comandament NATO", a anunţat preşedintele Băsescu. Şeful statului a precizat că "în documentele care nu sunt destinate publicităţii România figurează ca fiind stat care a oferit facilităţi pentru un comandament NATO de dimensiuni acceptabile". El a spus că România are toată structura necesară pentru un astfel de comandament.

NATO va crea o forţă rapidă de intervenţie

De asemenea, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat, vineri, crearea unei forţe rapide de intervenţie a NATO, formată din mii de militari care pot interveni în câteva zile în orice zonă, "pentru a susţine aliaţii".
Potrivit lui Rassmusen, decizia de vineri din cadrul Summit-ului NATO reprezintă un mesaj, şi anume că NATO îşi protejează toţi aliaţii, în orice moment. De asemenea, potrivit Secretarului general al NATO, acesta reprezintă un mesaj şi către cei care atacă orice ţară membră a Alianţei: "Dacă vă gândiţi să atacaţi un singur membru, veţi suporta riposta întregii Alianţe". El a mai spus că în contextul în care Rusia atacă Ucraina, NATO trebuie să fie pregătită pentru a lua măsurile pentru a proteja aliaţii.
Rasmussen a mai afirmat că deja există o forţă de răspuns a NATO, o forţă multinaţională, care cuprinde atât trupe terestre, maritime şi aeriene, care poate fi desfăşurată oriunde în lume, pentru "apărare colectivă" sau pentru managementul crizelor. "Astăzi, am decis să creăm ceea ce eu aş numi «un vârf de lance», în cadrul forţei noastre de reacţie", a mai menţionat Anders Fogh Rasmussen, precizând că această forţă va cuprinde câteva mii de trupe terestre, care sunt pregătite, în orice moment, să fie desfăşurate, în aer, pe mare sau terestru.

Armistiţiu în Ucraina

Reprezentanţi ai Guvernului ucrainean şi rebelilor proruşi care s-au întâlnit la Minsk au semnat vineri un protocol preliminar pentru încetarea focului în estul Ucrainei, a anunţat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko. El a declarat că armistiţiul urmează să intre în vigoare la ora 14.00 GMT (17.00, ora României). El a făcut acest anunţ în contextul unor noi informaţii despre confruntări armate în estul Ucrainei. Concomitent, Occidentul lucrează în vederea înăspririi sancţiunilor impuse Rusiei.
La negocierile de la Minsk, capitala Belarusului, au luat parte fostul preşedinte ucrainean Leonid Kravciuc, ambasadorul rus în Ucraina Mihail Zurabov şi liderii "republicilor populare" de la Doneţk şi Lugansk.
Reuniunea are loc după ce preşedintele rus Vladimir Putin a propus miercuri un plan de pace în şapte puncte. Planul include încetarea "operaţiunilor ofensive active" atât de către armata ucraineană, cât şi de către rebelii proruşi, monitorizarea internaţională a armistiţiului, un schimb necondiţionat de prizonieri şi crearea unor coridoare umanitare.

O televiziune moscovită a relatat în premieră despre un soldat rus ucis în Ucraina

Televiziunea rusă a ieşit din tăcerea cu privire la presupusa prezenţă a soldaţilor ruşi în Ucraina, difuzând pentru prima oară un reportaj despre un soldat rus ucis în confruntările din estul ţării. "Astăzi, la Kostroma, a fost înmormântat Anatoli Travkin. În urmă cu aproximativ o lună, el a plecat la Donbas (în estul Ucrainei-n.r.) şi a murit în confruntări", a anunţat prezentatorul postului de televiziune Pervîi Kanal, unul dintre cele mai importante din Rusia. "Oficial, el se afla în concediu" când a murit, a adăugat el, precizând că soldatul nu şi-a anunţat intenţia de a pleca în estul Ucrainei nici soţiei şi nici şefilor săi.
În contextul în care mărturiile unor apropiaţi ai soldaţilor răniţi, ucişi sau dispăruţi de mai multe zile în estul Ucrainei iau amploare pe reţelele sociale şi în presa rusă, majoritatea posturilor de televiziune din Rusia, în cele mai multe cazuri acţionând la comanda Kremlinului, au decis să păstreze tăcerea în legătură cu această situaţie.
Aproape 15.000 de soldaţi ruşi au fost trimişi să lupte alături de separatiştii proruşi, potrivit Comitetului mamelor soldaţilor ruşi, organizaţie neguvernamentală pentru apărarea drepturilor omului, iar între 7.000 şi 8.000 de soldaţi ruşi s-ar afla în prezent în Ucraina. Potrivit consilierului ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Daniliuk, 2.000 de soldaţi ruşi au fost deja ucişi în estul Ucrainei. Cu toate acestea, potrivit unui sondaj de opinie realizat de centrul independent Levada, doi ruşi din trei nu cred că Rusia se află în război împotriva Ucrainei.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.