MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Biden atacă Rusia de la Bucureşti
Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a declarat, ieri, că Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul fundamental din secolul XX potrivit căruia graniţele nu pot fi schimbate cu forţa, el adăugand: "Condamnăm acţiunile Rusiei în Crimeea". El a făcut declaraţia la Baza 90 Otopeni, imediat după sosirea la Bucureşti. Potrivit lui Biden, agresiunea din Crimeea "ne reaminteşte de ce avem nevoie de NATO". "Ceea ce a făcut Rusia încalcă nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul fundamental pentru care am luptat în secolul XX, acela ca graniţele Europei să nu mai poată fi schimbate prin forţa armelor. De aceea, continuăm să condamnăm ocuparea ilegală a Crimeei de către Rusia", a spus Biden. În timpul discursului vicepreşedintele american a fost îmbrăcat într-o jachetă de pilot şi a adresat cuvinte de laudă soldaţilor romani, care au luptat în prima linie alături de trupele SUA. Potrivit acestuia, cat timp eforturile Rusiei de a destabiliza Ucraina vor continua, este nevoie de hotărare pentru a pune "presiune mai mare asupra Rusiei". Biden a mai declarat într-un interviu că sprijinul Romaniei va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia. Biden, a ajuns, ieri după-amiază, la Bucureşti, la bordul Air Force 2, împreună cu soţia sa, pentru o vizită oficială de două zile, în care se va întalni cu preşedintele Băsescu, cu premierul Ponta şi cu societatea civilă, tema centrală fiind situaţia regională. Ei au fost întampinaţi la Aeroportul Otopeni, la scara avionului, de către ministrul de Externe, Titus Corlăţean şi de însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA, Duane Butcher. Oficialul SUA a primit salutul Gărzii de Onoare. Ministrul Corlăţean i-a oferit soţiei vicepreşedintelui american un buchet de flori. Termenul Air Force 2 este asociat cel mai adesea cu aeronava Boeing C-32, un 757 modificat cu care vicepreşedintele SUA zboară cel mai frecvent. Alte aeronave folosite ca Air Force 2 sunt Boeing C-40 Clipper, C-20B, C-37A şi C-37B.
Biden, invitat de o elevă la balul de absolvire
O adolescentă din SUA l-a invitat pe vicepreşedintele american, Joseph Biden, la petrecerea de absolvire a liceului, iar acesta i-a răspuns personal că programul nu îi permite să ajungă, chemand-o în schimb la Casa Albă şi trimiţandu-i un corsaj de mană, scrie New York Daily News. Talia Maselli, o elevă în varstă de 18 ani la Liceul Newington din statul Connecticut, i-a trimis lui Joe Biden o scrisoare în toamna anului 2013, rugandu-l să o însoţească la petrecerea de absolvire. "Vă trimit invitaţia cu atat de mult timp înainte pentru că sunt sigur că multe fete de 17 ani vă vor invita (...)", a scria Talia Maselli. "Pot accepta un dans de absolvire doar dacă voi fi escortată de cel mai fermecător bărbat din America", a explicat adolescenta, precizand că nu s-a aşteptat niciun moment la un răspuns. Însă, joia trecută, cu o seară înaintea balului de absolvire, tanăra a primit, în mod surprinzător, o scrisoare de mană de la însuşi Joe Biden şi un corsaj de mană pe care să îl poarte la eveniment. "Mă simt flatat, dar programul nu îmi va permite să fiu în Connecticut vineri seară", a scris vicepreşedintele SUA. "Dar sper că vei accepta acest corsaj de mană şi că te vei bucura de petrecerea de absolvire aşa cum m-am bucurat şi eu la vremea mea", a adăugat Biden, invitand-o pe Talia Maselli şi pe familia acesteia la Casa Albă.
Două trenuri s-au ciocnit în apropiere de Moscova
Trenul marfar implicat în accident circula pe ruta Romania-Rusia u el s-a ciocnit cu un tren de persoane care mergea spre Chişinău u un bilanţ provizoriu arată că nouă oameni au murit, iar 45 sunt grav răniţi
Trenul marfar implicat în accidentul feroviar produs în apropiere de Moscova efectua curse pe ruta Romania-Ucraina-Rusia şi transporta piese ale filialei Renault Romania, afirmă surse citate de agenţia Interfax. Potrivit surselor citate de Interfax, trenul marfar se numeşte "Romania", este gestionat de compania publică ucraineană Liski şi circulă cu regularitate pe ruta Romania-Ucraina-Rusia. Conform Interfax, trenul marfar transporta piese ale filialei Renault Romania. Trenul de marfă a intrat în coliziune cu o garnitură feroviară de pasageri în zona Naro-Fominsk - Bokasovo, în apropiere de Moscova. "Şaisprezece vagoane ale Trenului marfar 1484 au deraiat din cauza unei defecţiuni a liniei, lovind din lateral un tren de pasageri care circula pe ruta Moscova-Chişinău", a comunicat Departamentul Transporturilor din regiunea Moscova, citat de RIA Novosti. Bilanţul preliminar al accidentului feroviar este de cel puţin nouă morţi şi 45 de răniţi. O sursă din cadrul companiei ruse de căi ferate a afirmat că accidentul feroviar ar putea fi provocat de o defecţiune la sistemul de franare al marfarului, relatează Interfax, în pagina electronică. "Informaţiile preliminare disponibile sugerează că această coliziune a fost cauzată de o defecţiune a sistemului de franare al marfarului", a declarat sursa citată.
Rusia şi China nu au ajuns la un acord în domeniul livrărilor de gaze
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping au semnat ieri, la Shanghai, mai multe acorduri bilaterale, dar nu şi cel referitor la livrările de gaze ale Gazprom, evaluat la 400 de miliarde de dolari, negocierile urmand să continue, relatează Bloomberg. Discuţiile vor continua, cele două ţări sunt interesate de un compromis, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller. Oficiali ruşi au declarat înainte de întalnirea celor doi preşedinţi că părţile sunt foarte aproape de un acord, la peste 10 ani după începerea discuţiilor. Subiectul divergent este cel al preţului, chiar dacă acordul era considerat probabil, avand în vedere sancţiunile comerciale şi financiare cu care se confruntă Putin din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene, după anexarea Crimeei. Cele două ţări discută preţul, iar acordul ar putea fi convenit în orice moment, a declarat purtătorul de cuvant al lui Putin, Dmitri Peskov, după întalnirea de marţi dintre preşedinţii Rusiei şi Chinei. Gazprom, cel mai mare producător de gaze la nivel mondial, intenţiona ca acordul cu China National Petroleum (CNBC) să fie semnat în timpul vizitei lui Putin în China. China, cel mai mare partener comercial al Rusiei, cu schimburi în valoare de 94,5 miliarde de dolari anul trecut, este singura ţară din Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite care nu a sancţionat acţiunile lui Putin în Ucraina. Gazprom vrea să construiască un gazoduct în valoare de 22 de miliarde de dolari către China, care să transporte anual 38 de miliarde de metri cubi de gaze. Compania ar putea începe să livreze gaze în China în 2019 sau 2020, a declarat în martie ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak. Această cantitate de gaze este aproape un sfert din consumul actual al Chinei şi circa 10% din cererea estimată pană în 2020, a arătat Gordon Kwan, director pentru cercetări în domeniul petrolului şi gazelor la Nomura International Hong Kong.
Medvedev refuză să garanteze că Rusia nu va alipi Doneţk şi Lugansk
Premierul rus, Dmitri Medvedev, a refuzat să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, care au votat separarea lor de Ucraina în cadrul unui referendum, relatează Bloomberg, în pagina electronică. Într-un interviu acordat Bloomberg, Medvedev a refuzat să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, afirmand că Statele Unite şi Uniunea Europeană trebuie să promită că nu vor interfera în Ucraina şi nu o vor împinge către intrarea în NATO. "Nu trebuie să garantăm nimic nimănui pentru că nu ne-am asumat niciodată obligaţii în acest sens", a declarat Medvedev. "Cel mai important este să calmăm situaţia în Ucraina", a continuat el. Totodată, premierul a declarat că Rusia a pregătit măsuri ca răspuns la potenţiala extindere a sancţiunilor americane şi europene. "Ne îndreptăm încet dar sigur către un al doilea Război Rece, de care nu are nevoie nimeni", a declarat Medvedev. "Nu am comentat în mod special" sancţiunile şi "nici nu le-am răspuns aspru, deşi am putea face ceva neplăcut sau ofensator faţă de acele ţări care au introdus aceste sancţiuni", a adăugat premierul rus. El l-a acuzat pe preşedintele american Barack Obama, partenerul său de altădată în resetarea relaţiilor ruso-americane, de lipsa "tactului politic". Medvedev, care a fost preşedintele Rusiei în perioada 2008-2012, marcată de o apropiere de Statele Unite, a declarat că este dezamăgit personal de modul în care Obama gestionează criza din Ucraina. "Îmi pare foarte rău că ceea ce am dobandit atunci, rezultatele pe care le-am obţinut, sunt acum reduse la zero", a declarat el.
În Moldova, separatismul va fi pedepsit cu 20 de ani de închisoare
Grupul deputaţilor liberali reformatori din Parlamentul de la Chişinău propune pană la 20 de închisoare pentru promovarea şi organizarea de acţiuni separatiste, într-un proiect de lege considerat necesar în contextul crizei din Ucraina, relatează Timpul, în ediţia online. Autorii proiectului de lege propun, printre altele, pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 şi 20 de ani, retragerea cetăţeniei pentru cei care pun în pericol securitatea statului, iar partidele sau organizaţiile neguvernamentale care promovează idei separatiste să fie scoase în afara legii. "Prezentul proiect de lege vine să completeze un vid legislativ, devenit vizibil în contextul crizei geopolitice din Ucraina – revoltele separatiştilor din estul acestei ţări, soldate cu victime umane, criză umanitară, evenimente care vor duce inevitabil la apariţia a încă unui conflict îngheţat. Separatismul este un fenomen periculos, răspandit mai cu seamă în ţările fostului imperiu sovietic", notează autorii proiectului. "În ultimul timp, din ce în ce mai des, în Republica Moldova se încearcă a se induce aceleaşi idei de separatism în mijlocul populaţiei vorbitoare de limbă rusă, cu scopul de a destabiliza situaţia politică din Republica Moldova, de a periclita parcursul european, asumat de autorităţile constituţionale ale statului", consideră liberalii reformatori de la Chişinău.
Şeful minei din Turcia unde au murit 301 persoane a fost arestat
Preşedintele-director general al minei Soma a fost inculpat şi încarcerat în noaptea de luni spre marţi, numărul membrilor conducerii companiei plasaţi în detenţie, în ancheta asupra catastrofei care s-a soldat cu 301 morţi, ajungand la opt, potrivit agenţiei de presă Dogan, relatează AFP. Can Gürkan, care este fiul proprietarului companiei Soma Kömür Isletmeleri, a fost inculpat pentru omucideri involuntare de către procurorul din oraş şi încarcerat imediat, a precizat agenţia turcă. În afară de Gürkan, directorul general al minei de cărbune Ramazan Dogru, directorul exploatării Akin Celik, doi ingineri, doi supervizori şi un tehnician au mai fost inculpaţi şi încarceraţi începand de duminică. Alţi membri ai conducerii societăţii au fost inculpaţi, dar au fost lăsaţi în libertate, sub control judiciar, pană la proces. Într-o conferinţă de presă, vineri, membri din conducerea Soma Kömür au dat asigurări că normele de securitate erau respectate în mina în care a avut loc accidentul. "Noi nu am comis nicio neglijenţă în acest accident", a declarat Celik.
Turismul pentru ajutoare sociale primeşte o lovitură importantă
Avocatul general al Curţii europene de justiţie a dat dreptate Germaniei ieri, afirmand că aceasta poate refuza să plătească ajutoare sociale unor cetăţeni aparţinand altor ţări europene care nu au demonstrat o legătură veritabilă cu Germania sau dorinţa de integrare, relatează Wall Street Journal. Opinia Curţii europene de justiţie, care nu este obligatorie, intervine cu doar cateva zile înaintea alegerilor europene, în cazul cărora, aşa-numitul turism pentru beneficii sociale a reprezentat un subiect de campanie în unele ţări. Politicieni din Germania, Olanda şi Marea Britanie, în special, s-au plans că cetăţenii din ţările sărace ale Uniunii Europene se mută în ţările lor pentru a profita de sistemul de ajutoare sociale mai generos. Astfel de acuzaţii au alimentat sprijinul pentru partidele antieuropene şi antiimigraţie, relatează cotidianul în pagina electronică. Opinia de marţi intervine după ce un tribunal german a cerut avizul CEJ dacă să refuze sau nu alocaţiile de şomaj pentru romanca Elisabeta Dano şi fiul ei, care locuiesc în oraşul Leipzig din estul Germaniei de caţiva ani. Tribunalul a declarat că Dano nu a depus niciodată vreun efort pentru a-şi găsi un loc de muncă în Germania sau Romania.
