MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Catastrofă la o mină din Turcia
Bilanţul accidentului din Turcia a ajuns la cifre uluitoare şi nu este încă definitiv. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că bilanţul victimelor în urma accidentului minier produs marţi în vestul Turciei a crescut la 232 de morţi, potrivit posturilor de televiziune locale, ralatează AFP. În urmă cu 22 în bazinul minier Zonguldak din Turcia a avut loc o explozie, care s-a soldat cu 263 de morţi. Premierul Erdogan a făcut anunţul în prezenţa jurnaliştilor, la Soma, oraş în care s-a produs catastrofa, unde s-a deplasat împreună cu membri ai Guvernului islamo-conservator, potrivit postului de televiziune CNN-Türk. Precedentul bilanţ anunţat de ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, anunţa 205 morţi. Premierul Recep Tayyip Erdogan s-a deplasat la locul tragediei, unde s-au adunat membri ai familiilor minerilor care şi-au pierdut viaţa în accident şi ai celor aproape 150 blocaţi în continuare în subteran. Potrivit ministrului Energiei, 363 de mineri au fost salvaţi din mina de cărbune în urma exploziei. Accidentul, provocat de o explozie care a fost urmată de un incendiu, s-a produs la mina de cărbune din Soma, oraş situat la 100 de kilometri de Izmir. Turcia a decretat trei zile de doliu naţional în urma accidentului minier din vestul ţării, soldat cu moartea a 205 persoane, potrivit unui bilanţ provizoriu, a anunţat ieri biroul de presă al premierului Recep Tayyip Erdogan. "Din cauza catastrofei produse în mina din Soma, au fost decretate trei zile de doliu începand de (marţi) 13 mai", potrivit unui comunicat. Guvernul islamo-conservator turc este criticat pentru o eventuală neglijenţă. Ministrul Taner Yildiz a dat însă asigurări în acest caz. "Dacă a avut loc o neglijenţă, vom lua toate măsurile legele", a afirmat oficialul turc. De altfel, biroul procurorului regional a deschis o anchetă în legătură cu accidentul de la mina de cărbune din Soma. Potrivit primelor relatări, explozia a avut loc în jurul orei 12.30 GMT (15.30, ora Romaniei), cel mai probabil provocată de un transformator electric, iar ulterior a dus la izbucnirea unui incendiu care i-a blocat pe mineri în subteran. Ministerul turc al Muncii şi Siguranţei Sociale a anunţat că mina a fost verificată ultima oară la 17 martie şi a asigurat că îndeplinea normele în vigoare. Premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu i-au transmis condoleanţe premierul turc Recep Tayyip Erdogan
Miliardarul Rinat Ahmetov se implică în criza din estul Ucrainei
Calmul a revenit ieri la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, după mai multe zile de violenţe sangeroase care au implicat proruşii şi forţele ucrainene, în parte graţie implicării miliardarului Rinat Ahmetov, omul puternic din această regiune, relatează AFP. "După revoltele din 9 mai, care s-au soldat cu şapte morţi şi 42 de răniţi, populaţia era înspăimantată, poliţia demoralizată. Erau multe jafuri în magazine, furturi de maşini, haos şi sentimentul unui vid de putere ... trebuia reacţionat", povesteşte Iuri Zincenko, în varstă de 39 de ani, directorul uzinei metalurgice Ilici, principalul angajator din regiune şi una dintre cele mai prospere ale imperiului industrial al lui Rinat Ahmetov. Conducerea uzinei Ilici a decis să înfiinţeze o miliţie non-armată, recrutată din randul celor 30.000 de angajaţi ai săi, pentru a ajuta la restaurarea ordinii în acest oraş portuar cu 500.000 de locuitori, situat pe litoralul Mării Azov. "Este perfect legal. Oamenii noştri patrulează cu poliţia, nu poartă arme. Sunt două zile de cand am început şi deja nu mai sunt jafuri şi oameni înarmaţi în oraş. Situaţia s-a calmat net", asigură Zincenko. Într-adevăr, la Mariupol pot fi întalnite grupuri de circa zece bărbaţi, uşor de recunoscut după vesta cu numele uzinei, însoţiţi de caţiva poliţişti. Primul semn al unei ameliorări a situaţiei este faptul că barierele care au fost ridicate în oraş de separatiştii proruşi au dispărut, au constatat jurnaliştii AFP. "După acelaşi model, vom forma patrule în alte oraşe din regiunea Doneţk", unde Rinat Ahmetov are uzine, asigură Zincenko. Uzina Ilici a lui Ahmetov ajută direct poliţia, furnizand în special carburant poliţiştilor ale căror sedii au fost incendiate în timpul revoltelor. "Ne iubim ţara, suntem pentru o Ucraină unită. Suntem patrioţi", a declarat Zincenko, în timp ce drapelele ucrainene flutură alături, în faţa sediului administraţiei companiei. Rinat Ahmetov, cel mai bogat bărbat din Ucraina, cu o avere estimată la peste 11 milliarde de dolari de către Forbes, este o figură prezentă permanent în viaţa economică şi politică a regiunii.
Georgia va semna Acordul de Asociere cu UE la 27 iunie
Georgia va semna la 27 iunie Acordul de Asociere cu UE, în aceeaşi zi cu Republica Moldova, a anunţat miercuri preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, relatează AFP. "Vom semna acordul la 27 iunie, la Bruxelles, în prezenţa şefilor de stat şi de Guvern din UE", a declarat Herman Van Rompuy, într-o conferinţă de presă susţinută la Tbilisi. Georgia a parafat Acordul de Asociere în noiembrie anul trecut, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, în acelaşi moment cu R. Moldova. Evenimentul a fost însă umbrit de refuzul Ucrainei de a semna acest acord, în favoarea unui parteneriat cu Rusia, ceea ce a provocat o criză care ameninţă în prezent integritatea teritorială a Ucrainei. "Georgia este o ţară liberă, democratică, care trebuie să facă propriile alegeri. Nicio presiune externă nu poate schimba acest lucru", a afirmat preşedintele Consiliului European, aluzie la Rusia, care se opune apropierii fostelor republici sovietice de Occident. "Georgia îşi urmează drumul spre integrarea europeană", a declarat, la randul său, premierul georgian Irakli Garibaşvili. "Este alegerea poporului georgian, pe baza valorilor noastre comune", a adăugat el. Tbilisi speră că acest Acord de Asociere îi va permite progrese spre o aderare deplină la UE. De altfel, Herman Van Rompuy a afirmat că acest acord nu reprezintă finalul cooperării dintre UE şi Georgia. Preşedintele Consiliului European a anunţat, marţi, la Chişinău, că Republica Moldova va semna, de asemenea, Acordul de Asociere la 27 iunie.
Rogozin agită din nou spiritele în jurul Moldovei
Autorităţile regiunii autonome moldovene Găgăuzia au prezentat scuze pentru "comportamentul impertinent" al conducerii Republicii Moldova, afirmă vicepremierul rus Dmitri Rogozin într-un mesaj postat pe Twitter. "Autorităţile Găgăuziei ortodoxe au prezentat scuze Rusiei pentru comportamentul impertinent al conducerii Republicii Moldova. Vă mulţumesc, prieteni!", a scris Rogozin miercuri dimineaţă. Rusia a catalogat drept "inadecvată" reacţia liderilor de la Chişinău faţă de participarea vicepremierului Dmitri Rogozin la sărbătorirea Zilei Victoriei în regiunea separatistă moldoveană Transnistria. O delegaţie formată din oficiali de rang înalt şi condusă de vicepremierul Dmitri Rogozin şi de ministrul rus al Culturii, Vladimir Medinski, a efectuat o vizită în Transnistria pe 9 mai. Sambătă, delegaţia a fost blocată în Republica Moldova, după ce Ucraina şi Romania şi-au închis spaţiile aeriene pentru avionul cu destinaţia Moscova. Delegaţia oficială rusă a revenit la Moscova la bordul unui avion de pasageri. Cutii cu semnături ale unor transnistreni pentru o petiţie prin care cer "unificarea cu Rusia" au fost confiscate în avionul oficial rus, potrivit parlamentarului rus Serghei Jigarev, care a făcut parte din delegaţie. Ministerul moldovean de Externe a confirmat că autorităţile moldovene au confiscat semnăturile pentru a le verifica autenticitatea.
Aproape 850 de persoane au murit în penitenciarele din Siria
Aproape 850 de deţinuţi au murit în penitenciarele regimului Bashar al-Assad în cursul anului 2014, majoritatea fiind victime ale actelor de tortură sau ale execuţiilor extrajudiciare, anunţă Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citat de AFP. "De la începutul anului şi pană pe 13 mai, 847 de deţinuţi, dintre care 15 minori şi şase femei, au murit în închisorile siriene", precizează OSDO. "Toate aceste persoane şi-au pierdut vieţile ca urmare a actelor de tortură, a execuţiilor sumare, a relelor tratamente, a condiţiilor proaste de detenţie", explică OSDO. Observatorul precizează că numărul morţilor ar putea fi mult mai mare, dat fiind că 18.000 de persoane sunt date dispărute. Siria se confruntă, începand din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între forţele opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad. Bilanţul conflictului este estimat la cel puţin 150.000 de morţi.
Oficial Lockheed Martin: Vom oferi Romaniei asistenţă pentru F-16
Lockheed Martin va ajuta Romania să modernizeze aparatele F-16 prin upgradarea şi instalarea software-ului avioanelor şi prin furnizarea de personal care să ofere asistenţă tehnică, a declarat vicepreşedintele companiei, Roderick McLean. Vicepreşedinte al Lockheed Martin şi director general al Integrated Fighter Group F-16/F-22, Roderick McLean se află la Bucureşti pentru a participa la expoziţia BSDA 2014. Totodată, McLean a precizat că Lockheed Martin va trimite personal în Romania pentru a acorda asistenţa tehnică astfel încat avioanele de luptă F-16 să fie folosite la deplina lor capacitate. Referitor la pregătirea celor 90 de piloţi romani pentru F-16, vicepreşedintele Lockheed Martin a explicat că primul grup va începe antrenamentele pană la sfarşitul acestui an. Ulterior, cei 90 de piloţi vor trebui să-i pregătească pe colegii romani, a mai spus Roderick McLean. Guvernul Romaniei şi cel al Portugaliei au semnat, la 11 octombrie 2013, contractul de achiziţie în urma căruia 12 aparate F-16 modernizate, din excedentul Forţelor Aeriene Portugheze, vor intra în dotarea Forţelor Aeriene Romane. Bucureştiul va plăti 628 de milioane de euro pentru cele 12 aparate.
Butcher: Biden vine şi pentru continuarea combaterii corupţiei
Romania a făcut progrese imense în combaterea corupţiei, după cum s-a văzut în ultima perioadă, şi este important ca momentul acesta "să nu se piardă", a afirmat Duane Butcher, precizand că vicepreşedintele american Joe Biden va veni la Bucureşti şi pentru a insista pe acest subiect. Însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la Bucureşti, Duane Butcher, a arătat că vicepreşedintele Joe Biden intenţionează să abordeze în discuţia cu autorităţile romane şi problema luptei împotriva corupţiei. "Un alt motiv al vizitei este de a încuraja Romania să se concentreze pe eforturile de combatere a corupţiei, de a avea instituţii independente puternice şi un bun mediu de afaceri. Vrem să reflectăm faptul că Romania a făcut progrese imense şi, de fapt, a ajuns un model pentru ţările din regiune în ce priveşte lupta împotriva corupţiei, după cum am văzut în ultima perioadă. Este important ca momentul acesta să nu se piardă, iar eforturile de combatere a corupţiei să continue", a afirmat Butcher. Administraţia prezidenţială a anunţat luni că preşedintele Băsescu l-a invitat pe vicepreşedintele SUA, Joseph Biden, să facă o vizită în Romania, care va avea loc în perioada 20-21 mai.
