MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Rusia se inspiră din retorica celui de al Doilea Război Mondial
Republica Moldova îşi va exercita "dreptul suveran" de semnare a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană în pofida presiunilor externe de natură politică şi economică, afirmă preşedintele Nicolae Timofti, citat de AP. Nicolae Timofti nu a menţionat Rusia, dar această ţară se opune semnării Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Preşedintele R.Moldova a făcut aceste declaraţii după ce luni s-a întalnit cu Alexander Vershbow, adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a avertizat vineri, la Tiraspol, că semnarea unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova, subliniind că Transnistria este "sub patronajul Rusiei" şi că nu i se va "permite nimănui să o supere". Printre cele mai grave sancţiuni pe care le poate impune Rusia sunt oprirea alimentării cu gaze, interzicerea accesului muncitorilor din Basarabia în spaţiul său plus alte interdicţii de ordin comercial. Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, citat de site-ul postului Europa Liberă a anunţat că Uniunea Europeană va semna Acordul de asociere cu Republica Moldova pe 27 iunie. Herman Van Rompuy se află marţi în Republica Moldova, unde s-a întalnit cu preşedintele Nicolae Timofti şi cu premierul Iurie Leancă.
În ce condiţii conflictul din Ucraina poate scădea în intensitate
Rusia se aşteaptă ca separatiştii proruşi din Ucraina să respecte planul de stabilizare prezentat de OSCE, cu condiţia ca Administraţia de la Kiev să înceteze operaţiunile militare în estul Ucrainei. "Dacă Administraţia de la Kiev va lua aceste măsuri, ne aşteptăm ca liderii forţelor de autoapărare din Donbas şi Lugansk să reacţioneze în mod adecvat", a comunicat Ministerul rus de Externe, citat de AFP. "Este extrem de important să fie lansată cat mai curand foaia de parcurs a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa", adaugă diplomaţia rusă. Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, avertizase Statele Unite din anul 2008 că apropierea Ucrainei de UE şi NATO ar putea conduce la divizarea acestei ţări, arată un mesaj diplomatic secret dezvăluit ieri de site-ul WikiLeaks. "După o primă reacţie tacită faţă de intenţia Ucrainei de a semna Planul de acţiune în vederea aderării la NATO cu ocazia summitului de la Bucureşti, ministrul de Externe Lavrov şi alţi oficiali ruşi de rang înalt au reiterat opoziţia puternică, subliniind că Rusia va considera extinderea Alianţei spre est drept o potenţială ameninţare militară", scria, în 2008, William Burns, ambasador la Moscova la acea vreme, iar acum adjunct al secretarului de Stat american. Mailul secret a fost dezvăluit de site-ul WikiLeaks şi prezentat de Itar-Tass. "Extinderea NATO, în special prin integrarea Ucrainei, rămane o problemă emoţională pentru Rusia, dar există şi argumente strategice în favoarea unei opoziţii puternice faţă de admiterea Ucrainei şi Georgiei. În Ucraina, aceste argumente conţin temerea că ţara riscă să fie divizată, o situaţie care ar conduce la violenţe şi chiar la război civil, iar Rusia ar fi nevoită să intervină", preciza Burns în 2008.
SUA confirmă un al doilea caz de contaminare cu coronavirsul MERS
Autorităţile sanitare americane au anunţat un al doilea caz de contaminare cu coronavirusul MERS (sindromul respirator viral din Orientul Mijlociu) în Statele Unite, în urma unei călătorii în Arabia Saudită, relatează AFP. Pacientul este spitalizat din 8 mai într-un spital din Orlando, Florida, iar starea sa "este satisfăcătoare", a anunţat Anne Schuchat, directorul Centrului federal pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC). Ea a adăugat că pacientul s-a simţit rău în avionul cu care revenea din Arabia Saudită spre Londra. Din precauţie, CDC încearcă să ia legătura cu cei 500 de pasageri care au călătorit în aceleaşi avioane cu persoane infectată, pentru a stabilit dacă vreunul prezintă simptomele, subliniind însă că este puţin probabil ca boala să se fi transmis în timpul călătoriei. Reprezentanţii CDC au reamintit că virsul MERS se transmite cu dificultate de la o persoană la alta. Statele Unite au anunţat la 2 mai primul caz de contaminare cu MERS, un bărbat care s-a îmbolnăvit la întoarcea din Arabia Saudită. Spitalizat în Indiana, el a fost vindecat şi a fost externat la 10 mai. Pe de altă parte, Iordania a anunţat luni cel de-al cincilea deces provocat de coronavirsul MERS. Cea mai afectată ţară este Arabia Saudită, cu 142 de decese şi 483 de cazuri de infecţie, de la apariţia acestei boli, în septembrie 2012. Potrivit CDC, la nivel mondial, cel mai recent bilanţ arată 538 de cazuri de infecţie, dintre care 145 de decese, cel mai mare număr în Arbia Saudită, cea mai afectată ţară. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a convocat pentru marţi o reuniune de urgenţă pe această temă. "Creşterea numărului de cazuri în numeroase ţări ridică semne de întrebare", a declarat vineri un purtător de cuvant al OMS. Cel puţin 17 decese provocate de coronavirsul MERS au fost semnalate începand de vineri, majoritatea în Arabia Saudită. Orginile coronavirusului MERS răman necunoscute. El este similar virusului care provoacă Sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), care a provocat moartea a sute de persoane în China în 2002 şi 2003.
Ţarul Putin, invitat să viziteze China
Preşedintele rus Vladimir Putin va efectua o vizită la Shanghai, pe 20 mai, la invitaţia omologului său chinez Xi Jinping, pentru a discuta despre parteneriatul ruso-chinez, în plină criză între ruşi şi occidentali cu privire la Ucraina, relatează AFP. "În cadrul vizitei vor fi semnate o serie de documente importante în sfera economiei, comerţului, energiei şi umanitară", a anunţat serviciul de presă al Kremlinului într-un comunicat. "Vor fi examinate condiţiile şi perspectivele parteneriatului ruso-chinez pe scena internaţională", precizează Kremlinul. "Sperăm că vizita va marca o nouă etapă în parteneriatul nostru global şi în cooperarea noastră strategică", se mai arată în comunicat. Potrivit Kremlinului, Putin va asista, pe 21 mai, la a patra ediţie a Conferinţei privind măsuri în vederea construirii încrederii şi pentru acţiune comună în Asia (CICA), un forum regional în domeniul securităţii, în cadrul căruia preşedintele va participa "o serie de întalniri bilaterale". Moscova îşi multiplică negocierile comerciale şi contactele diplomatice cu China, în contextul tensiunilor dintre ruşi şi occidentali în criza ucraineană. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a efectuat la jumătatea lui aprilie o vizită la Beijing, pentru a pregăti vizita lui Putin şi pentru a evoca situaţia din Ucraina, lăudand "poziţia echilibrată şi obiectivă" a Chinei. Rusia şi-a intensificat în ultimele săptămani negocierile cu Beijingul asupra unui contract în domeniul gazelor naturale, care ar putea să fie semnat în cursul acestei vizite şi care va permite gigantului rus Gazprom să intre pe uriaşa piaţă chineză. Un nou tronson de oleoduct Siberia-Pacific, vizand piaţa asiatică, a fost inaugurat la sfarşitul lui 2012, cu o capacitate de 30 de milioane de tone pe an.
Forţele ONU sunt conduse în premieră de o femeie
Secretarul general ONU Ban Ki-moon a numit o norvegiană, pe generalul de divizie Kristin Lund, la conducerea Forţelor Naţiunilor Unite de Menţinerea Păcii în Cipru (UNFICYP), a anunţat ONU, relatează AFP. Generalul Lund, în varstă de 56 de ani, este prima femeie care va conduce o forţă ONU de menţinere a păcii. Ea îl va înlocui, la mijlocul lui august, pe generalul chinez Chao Liu. Kristin Lund are 34 de ani de experienţă în armata norvegiană şi forţele ONU, activand în calitate de comandant adjunct al forţelor tereste norvegiene între 2007 şi 2009 şi de şef de Stat Major al Gărzii Naţionale Norvegiene. Ea a servit în cadrul FINUL în Liban şi FORPRONU (Forţa de Protecţie a Naţiunilor Unite) în fosta Iugoslavie. UNFICYP a fost creată în 1964 cu scopul de a preveni reluarea luptelor între ciprioţii greci şi ciprioţii turci. Forţa numără 930 de militari şi 66 de poliţişti care supreveghează zona tampon şi efectuează activităţi umanitare. Cipru este divizat în două sectoare din 1974, după ce armata turcă a ocupat nordul insulei ca reacţie la lovitura de stat a naţionaliştilor ciprioţi greci privind alipirea insulei la Grecia. O primă tentativă de reunificare a eşuat în 2004.
Washingtonul cere Parisul să nu vandă nave de război Moscovei
Statele Unite au reafirmat luni că se opun ca Franţa să vandă Rusiei două nave militare, în timp ce ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a sugerat că acest contract va fi suspendat în cazul adoptării de noi sancţiuni împotriva Moscovei, relatează AFP. "Ne-am exprimat îngrijorările noastre pe langă Guvernul francez în legătură cu această vanzare. Vom continua să o facem", a declarat purtătoarea de cuvant a Departamentului de Stat american, Jennifer Psaki, repetand ceea ce a spus joi în Congres subsecretarul de Stat responsabil de Afaceri Europene, Victoria Nuland. Purtătoarea de cuvant a diplomaţiei americane a sugerat că subiectul va fi abordat în cursul întalnirii de marţi între ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, şi secretarul de Stat, John Kerry. Şeful diplomaţiei franceze, invitat la postul CNN, a repetat că Parisul va lua o "decizie în octombrie", în ipoteza adoptării "de noi sancţiuni (...) în domeniile apărării, finanţelor şi energiei". Franţa şi Rusia au semnat în 2011 un contract privind achiţionarea de către Moscova a două nave de tip Mistral, prima urmand să fie livrată în octombrie 2014, iar a doua în 2015. Cele două sunt nave de proiecţie şi comandament (BPC), ambarcaţiuni de război polivalente care pot transporta elicoptere şi tancuri. Preşedintele francez, François Hollande, a anunţat sambătă că acest contract este menţinut "pentru moment". "Contractul a fost semnat în 2011, este în executare şi va fi finalizat în luna octombrie. Pentru moment nu este pus în discuţie", a declarat Hollande.
Scandal uriaş în jurul închisorilor secrete
Guvernul american a contestat ordinul unui judecător de la Guantanamo prin care este obligat să dezvăluie părţi importante din programul închisorilor secrete CIA, potrivit site-ului tribunalelor militare, relatează AFP. Într-un document de 26 de pagini, datat la 23 aprilie, al cărui conţinut tocmai a fost declasificat, şeful procurorilor militari Mark Martins îi cere judecătorului de la Guantanamo să-şi revizuiască ordinul, considerat istoric, pe care l-a emis pe 14 aprilie. În acest document, colonelul James Pohl a ordonat Guvernului să livreze avocaţilor apărării o cantitate importantă de elemente cu privire la închisorile secrete prin care au trecut principalii acuzaţi de la Guantanamo, inclusiv locurile în care au fost deţinuţi, tehnicile de interogare consolidate utilizate şi toate declaraţiile obţinute în acest fel. Sauditul Abd al-Rahim al-Nashiri, care riscă pedeapsa cu moartea pentru atentatul comis în 2000 împotriva navei americane USS Cole, în Yemen, a fost supus unor interogatorii în forţă de cand a fost arestat, în 2002, şi pană cand a fost transferat la Guantanamo, în septembrie 2006.
