Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Rusia pregăteşte un asalt asupra Crimeei

Ziarul de Vrancea
3 mar 2014 281 vizualizări
Armata rusă ar fi dat ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea să se predea, în caz contrar urmand să fie luate cu asalt în această dimineaţă, potrivit unor surse militare de la Kiev n o intervenţie militară a NATO în sprijinul Ucrainei este o ipoteză tot mai discutată de experţii de securitate

Flota rusă la Marea Neagră a dat ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până astăzi la ora locală 5.00 (şi ora României), altfel vor fi luate cu asalt, potrivit unor surse de la Ministerul ucrainean al Apărării, relatează BBC News online. "Dacă până mâine (marţi) dimineaţa la ora (locală) 5.00 nu se predau, un asalt va fi lansat asupra unităţilor şi secţiunilor forţelor armate ucrainene din Crimeea", sunt citaţi afirmând oficiali de la minister. Până aseară nu existau alte confirmări din alte surse ale acestui ultimatum, precizează BBC.
Potrivit unui corespondent BBC la Moscova, Richard Galpin, purtători de cuvânt militari ruşi nu au oferit nicio informaţie despre acest ultimatum. "Nu este surprinzător. Dacă ameninţarea a fost adresată, militarii (ruşi) nu sunt susceptibili să spună ceva în acest stadiu", potrivit corespondentului.
Însă Biroul de presă al Ministerului ucrainean al Apărării în Crimeea a confirmat pentru BBC ultimatumul adresat de către Flota rusă la Marea Neagră. Pe de altă parte, postul de televiziune BBC a primit o imagine în care preşedintele rus Vladimir Putin apare coborând dintr-o aeronavă pe aerodromul de la Kirilovski, în vestul Rusiei, pentru a asista la exerciţii militare în desfăşurare în regiune.

Cele patru opţiuni ale NATO

Un expert în domeniul securităţii internaţionale, Ian Brzezinski, afirmă că o mobilizare a forţei de intervenţie rapidă a NATO se află printre patru opţiuni pe care Alianţa Nord-Atlantică este necesar să le ia în considerare în vederea consolidării securităţii ucrainene, într-un material adresat Consiliului Nord-Atlantic, organul de conducere al Alianţei. O asemenea evoluţie implică trimiterea de nave NATO la Marea Neagră. Potrivit unei postări pe blogul Atlantic Council, un think-tank cu sediul la Washington, cele patru propuneri ale lui Brzezinski, sunt o "asistenţă în domeniul securităţii"- incluzând armament antitanc, rachete sol-aer, muniţie, în contextul interacţiunilor armatei ucrainene cu NATO în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace; "mobilizarea unor capabilităţi de supraveghere NATO în Ucraina" - senzori şi sisteme pasive care nu ameninţă Rusia, ci oferă informaţii despre prezenţa şi mişcarea forţelor ruse pe teritoriul ţării.
A treia propunere este "activarea Forţei de Reacţie NATO" (NRF) - în baza angajamentului preşedintelui american Barack Obama faţă de o contribuţie americană la această forţă, care poate mobiliza imediat o componentă terestră a unei brigăzi, susţinute de elemente aeriene de luptă şi susţinere, dar şi forţe speciale, între alte capabilităţi. NRF poate fi activată sub pretextul unui exerciţiu la baza comună de antrenament din Polonia, la fel cum Rusia a iniţiat un exerciţiu major în paralel cu lansarea unei incursiuni în Crimeea, sugerează expertul în postarea sa. A patra propunere a expertului vizează "mobilizarea unor forţe navale NATO în Marea Neagră" - NRF include o componentă maritimă care, împreună cu alte active navale aparţinând NATO, poate fi mobilizată pentru consolidarea intereselor aliaţilor şi partenerilor la Marea Neagră.

Flota rusă de la Marea Neagră, deloc "impresionantă"

După dizolvarea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, Rusia şi Ucraina s-au înfruntat în mai multe rânduri pe tema împărţirii Flotei la Marea Neagră, în prezent Moscova folosind-o "mai degrabă pentru a-şi intimida vecinii mici decât pentru a purta un război adevărat", potrivit profesorului Mark Galeotti de la Universitatea din New York, un expert în probleme de securitate.
Flota la Marea Neagră "nu este prea impresionantă" ca forţă de luptă, apreciază Galeotti, vasele principale fiind construite pentru a lupta cu alte nave, ele fiind folositoare doar într-un război naval. Din flotă fac parte, între altele, un crucişător lansator de rachete "învechit" - Moskva, un crucişător mare de război antisubmarin "foarte depăşit", un distrugător şi două fregate "care sunt mai polivalente", nave pentru debarcare şi un submarin de atac cu propulsie diesel, potrivit profesorului. "Nu este o forţă prea puternică", subliniază el, adăugând că "marina italiană o poate distruge singură".
Armata rusă, per ansamblu, dispune de o capabilitate "moderată", în opinia sa. "Nu se află la nivelul armatelor americană, britanică sau germană, dar este mai bună ca în anii '90", declară Galeotti, subliniind că forţele ruse "sunt bune pentru intimidarea vecinilor mici, dar nu ar fi eficiente împotriva NATO" şi precizând că "nu ar putea înfrânge China".
Flota rusă la Marea Neagră a fost "oarecum valoroasă împotriva Georgiei, pentru că lupta cu o marină mică", apreciază el, adăugând că "armata rusă ar putea pătrunde pe teritoriul Ucrainei, dar va avea loc un război" şi că "ucrainenii sunt mai pregătiţi decât au fost georgienii" în august 2008.
"Dacă Rusia ar fi vrut să cucerească Crimeea ar fi făcut-o, însă acest lucru nu i-ar aduce nimic", consideră Galeotti. "Este o manevră politică dură prin care (Moscova) vrea să se asigure că Kievul ia în considerare interesele Rusiei", apreciază el.

Ce baze mai au ruşii în străinătate

În ceea ce priveşte trupele, în Crimeea se află Brigada 810 Infanterie Navală - din care fac parte 2.500 de puşcaşi marini, forţe speciale -200-300 de oameni, membrii unei importante Forţe Aeriene Navale la Marea Neagră şi grupuri auxiliare - tehnice, de securitate şi administrative.
Membrii Brigăzii 810 "nu sunt de elită, dar au nivel peste medie, au acţionat bine în Georgia şi luptă împotriva piraţilor în Somalia", a declarat Galeotti despre aceste trupe. În privinţa forţelor speciale navale, el afirmă că membrii acestora "nu sunt Beretele Verzi, dar se descurcă mai degrabă bine", iar în privinţa restului trupelor "poţi să le pui o mitralieră în mână, dacă e nevoie" sau pot bloca drumuri, apreciază el. "Nimic nu-i poate împiedica pe ruşi să-şi mute trupele de colo colo. Este un du-te-vino de două ori pe an, din cauza serviciului militar obligatoriu", mai afirmă profesorul newyorkez, adăugând că "prezenţa personalului militar pe stradă nu este un lucru neobişnuit, în contextul în care se deplasează de la o bază la alta" şi "evident, se duc în şi se întorc din Rusia".
În afară de bazele din Crimeea, în străinătate Rusia mai este prezentă în Cuba, dar această prezenţă nu poate fi considerată o bază, şi la Tartus, în Siria. Ruşii nu au alte baze în străinătate, în afara celor de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.

Cea mai gravă criză din Europa de la căderea Zidului Berlinului

Criza din Ucraina este "cea mai gravă" cu care se confruntă Europa "de la prăbuşirea Zidului Berlinului" în 1989, a declarat ieri ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier. "După 25 de ani de la confruntarea dintre cele două blocuri", "ameninţarea unei divizări a Europei este din nou reală", a adăugat el. Pentru soluţionarea crizei "a venit vremea diplomaţiei", a apreciat Steinmeier. "Diplomaţia nu mai este un semn de slăbiciune, ci este mai necesară ca niciodată în vederea prevenirii unui salt în abisul unei escaladări militare", a adăugat ministrul german.
De asemenea, ministrul brotanic de Externe, Willian Hague a numit ieri situaţia din Ucraina drept "cea mai mare criză pe care a traversat-o Europa în secolul XXI". "Nu este un mod acceptabil de a conduce relaţiile internaţionale, vor fi costuri semnificative pentru aceasta", a adăugat el.

Merkel despre Putin: "A pierdut contactul cu realitatea"

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat, într-o discuţie la telefon cu preşedintele SUA Barack Obama pe tema crizei din Ucraina, că liderul rus Vladimir Putin a pierdut "contactul cu realitatea", susţin surse apropiate administraţiei americane, citate de The New York Times.
Cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe preşedintele Barack Obama duminică seara, după ce a discutat la telefon cu liderul rus Vladimir Putin pe tema tensiunilor din Ucraina şi Crimeea. Cancelarul german i-ar fi spus liderului SUA că "nu este sigură că Putin este în contact cu realitatea". "Se află într-o altă lume", ar fi afirmat Merkel, potrivit surselor apropiate de administraţia de la Washington.
Vladimir Putin a acceptat o propunere a cancelarului Angela Merkel privind crearea unui "grup de contact" pentru a "începe un dialog" în privinţa Ucrainei, a declarat Guvernul german, după o convorbire telefonică a cancelarului german cu preşedintele rus.

Costul inundaţiilor s-ar putea dubla până în 2050 în Europa

Costul pagubelor provocate de inundaţii în Europa ar putea ajunge la 23,5 miliarde de euro anual spre 2050, adică dublul celor înregistrate în iunie 2013 în Europa Centrală, din cauza dezvoltării economice şi a schimbării climatice, arată un studiu apărut duminică.
Pagubele provocate de inundaţii în Europa se cifrează la circa 4,9 miliarde anual în medie în perioada 2000-2012, dar în 2013 - din cauza unui episod important în Germania şi o parte din Europa Centrală - această cifră a atins 12 miliarde de euro, aminteşte acest studiu publicat în revista Nature Climate Change. Suma la care sunt estimate pagubele ar urma să crească, potrivit modelelor utilizate de cercetători: o treime din această majorare este atribuită schimbării climatice, care va modifica regimurile de precipitaţii şi va accentua riscurile inundaţiilor importante, iar două treimi se explică prin dezvoltarea economică, care va creşte numărul şi valoarea bunurilor care riscă să fie deteriorate.
În acest început de 2014, inundaţii importante au lovit din nou Marea Britanie, departamentele Var şi Bretagne în Franţa, precum şi centrul Italiei. Regiunea Bretagne tocmai a cunoscut iarna sa "cea mai ploioasă" din 1959, a indicat vineri Institutul meteorologic francez într-un bilanţ provizoriu al iernii din punctul său de vedere.

Extractele de alge adăugate în alimente previn îngrăşarea

Extractele de alge, care împiedică descompunerea grăsimilor şi absorbţia acestora în organism, previn îngrăşarea şi s-ar putea dovedi un ingredient util în tratamentele şi curele de slăbire.
Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie intenţionează să adauge extras de alge sub formă de pudră în produsele alimentare, astfel încât acestea să fie mai sănătoase şi mai gustoase. Pudra incoloră şi lipsită de gust împiedică descompunerea grăsimilor şi absorbţia acestora în organism, contribuind la pierderea kilogramelor în plus. În testele efectuate de cercetătorii britanici de la Universitatea Newcastle, o fibră regăsită în alge a blocat mult mai eficient grăsimile decât numeroase suplimente de slăbit.
În urma succesului acestor teste, prăjituri dietetice, cârnaţi, pâine şi băuturi răcoritoare cu extract de alge ar putea fi disponibile în curând pe rafturile magazinelor. Substanţa extrasă din alge se numeşte alginat, un gel utilizat deja în cantităţi reduse pentru îngroşarea îngheţatei, a iaurtului şi a pastei de dinţi.
Cercetătorii britanici consideră că alginatul ar putea preveni obezitatea, care afectează tot mai multe persoane în întreaga lume. Testele au arătat că alginatul a împiedicat procesul de descompunere a trei sferturi din grăsimea din alimente, care astfel nu a mai fost digerată şi absorbită în organism. "Dacă organismul nu absoarbe suficientă grăsime, cel mai probabil va pierde în greutate", a afirmat Matthew Wilcox, cercetător la Universitatea Newcastle.
Spre deosebire de alimentele cu conţinut caloric redus, grăsimea nu este eliminată din produsele cu extract de alge, ceea ce înseamnă că gustul nu este afectat. În cel mai rău caz, extrasele din alge ar putea oferi alimentelor un gust mai intens.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.