Năruja și Barbu Ștefănescu Delavrancea
De Năruja este legată originea strămoșească a scriitorului, dramaturgului și omului politic Barbu Ștefănescu Delavrancea, fiul lui Ștefan Tudorică Albu, fost vrâncean de obârșie de prin văile prăpăstioase ale Nărujei și Zăbalei, satul Petrești, dealul ,,Albele “, nume de la vechii lui stăpâni „neamul albilor”- Onomasticul Albu îl găsim și în prezent la Năruja, iar într-un zapis vechi din 20 mai 1684 semnează ca martor: ,,Albu san Marii” (ASDP II.p.7 si 8). Acum când se împlinesc 165 de ani de la nașterea scriitorului, se cuvine măcar pentru cei interesați să facem unele revizuiri biografice.
Emilia Milicescu, profesor de istorie literară și principala biografă a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, având toate materialele de la fetele lui Delavrancea și care vreme de 55 de ani a cercetat și comentat viața și opera autorului dramei istorice „Apus de soare “, a stabilit limitele biografice: „cea mai plauzibilă“ dată a nașterii este 2 aprilie 1858 (București), iar a decesului „înainte de zorii zilei de 30 aprilie 1918 ‘’(Iași). Aici lucrările de informare literară nu au mai fost receptive, înregistrând probabil fără excepție datele de 11 aprilie 1858 și 29 aprilie.
Numele real era Barbu Albu
Pe Barbu Ștefănescu Delavrancea nu-l chema nici Ștefănescu, nici Delavrancea. Numele sub care este cunoscut în literatură, este de fapt un pseudonim. S-a născut într-o mahala a Bucureștiului, în 1858, ca fiu al lui Ștefan Tudorica Albu. De la „Ștefan” vine numele de Ștefănescu, adică al lui Ștefan, nume adăugat la prenumele tatălui sufixul „escu“ de către institutorul Spiridon Danielescu, când Barbu este înscris în 1866 în clasa a II-a la Școala nr.4 de băieți, transformând astfel numele din Ștefan în Ștefănescu, devenind astfel Barbu Ștefănescu. Al doilea pseudonim al lui Barbu cu care se semnează, Delavrancea, este în memoria bunicului care era fiu de cioban din Vrancea. În 1971, Emilia Milicescu, Prof. Univ. Dr. la Facultatea de Filologie din Sibiu, trimite o scrisoare către Simion Hârnea, prin care solicită să țină o conferință despre Delavrancea și, cu acest prilej, va da îndrumările și sprijinul său pentru deschiderea Muzeului Barbu Ștefănescu Delavrancea, în prezența celor trei fiice ale scriitorului, în vârstă de 85, 83, 78 ani. Din păcate, această inițiativă a fost total ignorată de cei care au știut. În cercetările făcute, am descoperit această scrisoare în 1992, dar timpul a fost prea scurt, în convorbirile la telefon cu d-na Emilia Milicescu. Însă am rămas cu mici informații care îmi vor fi de folos.
Dar iată că în 2012, conducerea școlii, cadrele didactice, conducerea comunei și Inspectoratul Școlar Județean au decis atribuirea denumirii școlii „Barbu Ștefănescu Delavrancea”.
Un lucru iarăși îmbucurător este și faptul că în discuțiile avute cu domnul primar Grigore Mihăeș, s-a luat hotărârea ca în anul școlar 2023-2024, în fața școlii, să se amenajeze un frumos parc unde să se amplaseze bustul lui Delavrancea și Crucea eroilor nărujeni de la 1916-1918. Reamintim că în 1992, în cadrul cercului de geografie– climatologie, ia ființă Stația de Meteorologie Didactică sub îngrijirea profesoarei de istorie-geografie pe atunci, Neta Chirilă, prin contribuția personală, amplasată în fața școlii lateral. Voi reveni cu amănunte privind Stația Meteo Didactică. ”A fost cândva/A fost frumos/A fost ca într-o poveste/ A fost dar nu mai este”. Așteptăm instalarea ei, în memoria profesoarei și în interesul copiilor din Năruja privind dobândirea unor cunoștințe propice descifrării tainelor atmosferice și formarea unui obicei din observarea și înțelegerea corectă a complexității factorilor naturali care determină schimbări în evoluția vremii.
Titel Toader Chirilă, Năruja
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
