Foto | Mănăstiri din Vrancea de unde creștinii pot lua Lumină în Noaptea Sfântă
Lăcaşurile de cult se umplu în Noaptea Sfântă de credincioşi care merg să ia Lumină. De obicei credincioşii merg la bisericile din apropierea propriilor locuinţe, însă există şi o categorie a celor care preferă să participe la slujba de Înviere la mănăstire
În Vrancea mănăstirile sunt numeroase, iar astăzi ne-am propus să facem o scurtă vizită imaginară la câteva dintre acestea.
Mănăstirea Recea este amplasată pe raza satului Cândeşti, comuna Dumbrăveni. Drumul până la mănăstire se face relativ uşor, fie direct din şoseaua naţională, pe lângă albia râului Recea şi livezile de cireşi ale gospodarilor din partea locului, fie din satul Bordeşti, pe un drum asfaltat până în apropierea mănăstirii. Mănăstirea este aşezată între dealurile Cândeştilor, sub poala pădurii . Prima atestare a existenţei unui locaş de cult pe locul actualei mănăstiri Recea este datată 1685 când într-un document al vremii este menţionat Schitul Recea. Apoi mai sunt făcute menţiuni despre acest schit în 1700 şi 1710. Mănăstirea are hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Mănăstirea Vărzăreşti se află în apropierea satului Palanca, comuna Urecheşti, în mijlocul unei păduri de stejar. Odată ajuns la faţa locului, se deschide privirii călătorului o minunata privelişte: într-o poiană aşezată între coastele împădurite se află Mănăstirea Vărzăreşti, monument istoric datând din secolul XVII. Înfiinţată în anul 1645, Biserica veche are hramul „Adormirea Maicii Domnului", iar cea nouă „Sfântul Gheorghe".
Mănăstirea Mera este aşezământul monahal din punctul cel mai sudic al fostului judeţ Putna, pe frontiera care despărţea până în 1859 cele două Ţări Române. Ansamblul care se înalţă semeţ în comuna Mera se află la 12 km de Odobeşti şi aproape 25 de km de municipiul Focşani, accesul fiind reprezentat de drumul DN 2D. Mănăstirea este monument istoric, înfiinţat în anul 1686, ctitorie a familei Cantemir.
Aşezată la numai doi kilometri în sudul oraşului Panciu, Mănăstirea Brazi este un loc de reculegere plin de farmec şi încărcat de legende. Aşezat sub Dealul Neicului, lângă pârâului Hăulita, mănăstirea, a cărei existenţă începe în secolul al XVI-lea, adăposteşte astăzi în jur de 20 de maicuţe.
Mănăstirea Coteşti este aşezată la trei kilometri depărtare de localitatea cu acelaşi nume, în marginea unei păduri. Biserica “Sfânta Treime”, construită în secolull al XVIII-lea, a fost consolidată şi renovată în 2006. În biserică s-a păstrat pictura murală originală.
Mănăstirea Dălhăuţi
adăposteşte Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni.
Cele două biserici, una din zid şi cealaltă din lemn, monumente istorice, Sfintele moaşte ale Sfântului Mucenic Talaleu şi ale Sfântului Ignatie cel Nou de la Constantinopol, colecţia muzeală de obiecte de cult şi icoane vechi, provenind din cea de-a treia biserică, aflată în ruină în urma cutremurului din 1977 sunt câteva dintre obiectivele care pot fi văzute aici.
Mănăstirea este construită pe coasta destul de abruptă a unui deal, astfel încât până la intrare şi apoi până sus, la cele două biserici se urcă pe trepte de piatră şi pe un drum în pantă. Biserica de zid, cu hramul “Izvorul Tămăduirii”, a fost înălţată între anii 1461-1468, însă în 1829 a fost reconstruită din temelie.
Biserica din lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", construită conform pisaniei în 1810, este aşezată pe fundaţie de piatră şi are formă de cruce.
Adresa: comuna Cârligele, judeţul Vrancea
Tel.: 0732.228.835 / 0734.353.589
Hramul: Izvorul Tămăduirii – Vineri, în Săptămâna Luminată
Stareţă: Stavrofora Emanuela Enea
Mănăstirea Dălhăuţi este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale ale Ortodoxiei româneşti (biserica veche datând din anii 1461-1468), fiind cunoscută, mai ales, prin aceea că aici se află o Icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi pentru faptul că, în acest lăcaş călugăresc, a vieţuit, cu rodnice împliniri duhovniceşti, Sfântul Cuvios Stareţ Vasile de la Mănăstirea Poiana Mărului. În incinta aşezământului monahal se află un muzeu unde sunt expuse obiecte şi cărţi bisericeşti, precum şi o parte din catapeteasma bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (astăzi – ruinată, din cauza cutremurelor). În ultimii ani, la Mănăstirea Dălhăuţi, s-au construit o clopotniţă nouă şi chilii
Un regal arhitectonic al Vrancei este şi Mănăstirea Valea Neagră, aşezată în satul omonim, ce face parte din comuna Nistoreşti. Schitul Valea Neagră, un lăcaş de maici, este înscris în lista monumentelor istorice naţionale şi a fost ctitorit în anul 1755, de către părintele Maftei din satul Spineşti. În prezent, obştea Mănăstirii Valea Neagră este formată din şase călugăriţe ce nevoiesc sub ascultarea Maicii Stareţe.
Mănăstirea Lepşa este situată într-un cadru de legendă, în vecinătatea şoselei Lepşa-Soveja. Situată la 75 de km de Focşani, pe DN 2 D, Mănăstirea Lepşa a devenit în ultimii ani una dintre destinaţiile privilegiate ale celor care iubesc liniştea şi viaţa mănăstirească.
Un ansamblu arhitectonic măreţ alcătuieşte frumoasa Mănăstire Muşunoaiele, din comuna Fitioneşti. Aşezământul monahal care îşi începe istoria în a doua jumătate a secolului a XVII-lea este una din nestematele ce alcătuiesc salba de mănăstiri a Vrancei.
Străjuită de pădure şi împrejmuită de ziduri, întocmai ca o cetate medievală, Mănăstirea Muşunoaiele se află la circa 40 kilometri de Focşani, pe drumul care duce spre Panciu.
Adresa: satul Muşinoaele, comuna Fitioneşti, judeţul Vrancea
Tel.: 0740.852.054
Hramul: 15 august – Adormirea Maicii Domnului
Stareţ: Ierom. Sofronie Nechita
Mănăstirea Muşinoaele a fost ctitorită de Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi. Mai târziu, stareţul Dimitrie, considerându‑se un împlinitor al dorinţei ctitorului, a ridicat o biserică nouă, de lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. După anul 1990, aici, au fost construite două paraclise, unul cu hramurile „Pogorârea Sfântului Duh” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, iar al doilea cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Sfântul Ierarh Nicolae”. De curând s-au zidit o biserică măreaţă (care a fost şi pictată), închinată praznicului Adormirii Maicii Domnului, precum şi o casă arhierească şi mai multe chilii şi anexe.
Un alt lăcaş este Mănăstirea Tarniţa care se află în satul Găgeşti, comuna Boloteşti. Aceasta datează din anul 1702, când aici au venit câţiva călugări de la Schitului Babele. Între anii 1959 şi 1990, mănăstirea a fost părăsită. Biserica de lemn a ars într-un incendiu, în anul 2006. Pe locul ei a fost înălţată o biserică de zid.
Adresa: comuna Soveja, judeţul Vrancea
Tel.: 0726.488.111
Hramul: 21 mai – Sf. Împăraţi Constantin şi Elena – mama sa
Stareţă: Stavrofora Irina Nuţă
Mănăstirea Soveja a fost înfiinţată, în anul 2001, în amintirea ctitoriei domnitorului Matei Basarab – fosta Mănăstire Soveja, numită şi Dobromira, zidită în anii 1644‑1645. Biserica, având hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a fost sfinţită la data de 21 mai 2005. Amplasată într-o zonă geografică de o frumuseţe aparte, bogată în evenimente istorice (aici, ostaşii români au luptat vitejeşte în anii Primului Război Mondial, mulţi jertfindu-se pentru credinţă şi Neam) şi culturale (la Soveja, s-a descoperit cea mai cunoscută variantă literară a baladei „Mioriţa”), Mănăstirea Soveja se constituie ca un reper eclesiastic şi duhovnicesc binecuvântat ce face legătura între trecut şi prezent. Din cauza unui incendiu petrecut la data de 8 martie 2012, clădirea ce adăpostea chiliile şi administraţia mănăstirii a ars; a fost construit un nou imobil, conform documentaţiei întocmite în acest scop
(Selecţie realizată de Mihaela VLĂDESCU)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
