MOZAIC STIRI NATIONALE: Cioloş vrea să renunţe la „tehnocraţie”
Întrebat dacă ia în calcul înfiinţarea unui nou partid, Cioloş a răspuns afirmativ. "Mă gândesc şi la asta. Mă gândesc la toate soluţiile", a spus el, adăugând că doreşte să "valorifice" momentul actual din societatea românească şi doreşte "să fie de folos" în România. "Analizând stadiul în care sunt, mă duce cu gândul că în ultimii ani au apărut partide noi în România, dar cam toate au rămas acolo, se zbat să intre în Parlament. Unele dintre ele nici nu au reuşit. Pe de altă parte, partidele mai vechi pe care le avem şi-au pierdut încrederea. Mă întreb dacă soluţia e ca de fiecare dată să faci un partid nou, rămânând în aceeaşi politică, sau să găseşti modalitatea prin care să schimbi modul în care se face politică, indiferent de partid", a afirmat fostul premier. Dacian Cioloş spune că ia în calcul trei variante: să stea "în afara partidelor" şi să îşi aducă contribuţia în alte feluri de organizare, să intre într-un partid şi de a încerca "prin propriul exemplu" să arate că se poate face şi altfel de politică, dar şi "soluţia de a face un alt partid". El a precizat însă că, faţă de această ultimă soluţie, are rezerve. "Teama mea e că lumea se plictiseşte repede de un partid şi iar se întoarce la ideea că, până la urmă, toţi sunt la fel", a spus fostul premier.
România nu a transpus în legislaţie 21 de directive UE şi riscă sancţiuni
România nu a transpus în 2016 în legislaţia naţională 21 de directive UE, termenul fiind depăşit, şi riscă sancţiuni financiare prin infringement, potrivit unui document întocmit de MAE şi transmis Parlamentului. Unele legi menite să rezolve problema au fost clasate după formarea noului Parlament pentru că nu au fost discutate, nici ele, la timp. "În scopul evitării sancţiunilor pecuniare care ar putea fi impuse României ca urmare a necomunicării acelor normative de transpunere pentru directivele restante, este absolut necesar ca respectivele proiecte să fie adoptate, publicate în Monitorul Oficial al României şi notificate Comisiei cu maximă celeritate", se arată în document.
Comisia Europeană a decis că, în cazul în care statul membru vizat de sancţiuni se conformează după momentul sesizării Curţii de Justiţie a UE, ea nu va mai putea interveni, iar instanţa UE va putea aplica sancţiunile financiare, astfel încât MAE cere ca toate directivele să fie transpune înainte ca nerespectarea termenelor de către România să fie adusă în atenţia Curţii de Justiţie.
Directivele restante se referă la probleme precum libera circulaţie, restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, recunoaşterea calificărilor profesionale, sancţiunile penale pentru abuzul de piaţă, soluţionarea alternativă a litigiilor, protecţia victimelor criminalităţii, drepturile de autor, combustibilii alternativi, reducerea consumului de pungi din plastic şi mandatele europene de arestare. Pe lângă cele 21 de proiecte ale căror teremene de transpunere au fost depăşite, România va avea obligaţia în 2017 să transpună, până în luna decembrie, alte 27 de directive UE.
Nicolae Robu: Oameni buni, eu sunt corect şi cinstit 100%, nu 99.99(9)%!
Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, spune că ”este strigător la cer” ce i se întâmplă, după ce a fost audiat la DNA, fiind urmărit penal pentru abuz în serviciu în cazul vânzării a 967 de imobile. Robu susţine că ”legea este aberantă”, explicând că doar două apartamente au fost vândute în perioada primului său mandat. „Nu este strigător la cer să se vorbească despre mine «la grămadă» pentru «vânzarea frauduloasă a 1.000 locuinţe către persoane influente, cu cauzarea unui prejudiciu de 40 milioane euro»?! Oameni buni, eu sunt corect şi cinstit 100%, nu 99.99(9)%!”, a scris Nicolae Robu. Edilul a scris şi un comentariu la postarea sa în care spune că nu are nimic de reproşat DNA, ci legii pe care o consideră ”proastă”. Robu spune că în astfel de cazuri nu şefii instituţiilor ar trebui traşi la răspundere, ci aparatul de specialitate. ”Eu nu reproşez nimic DNA-ului, eu reproşez legii proaste, care duce răspunderea la primar, preşedinte de consiliu judeţean, ministru, etc., când, de fapt, răspunderea ar trebui să revină aparatelor de specialitate ale instituţiilor respective, care pentru asta există şi sunt plătite. Ocupanţii funcţiilor la vârf ar trebui să fie responsabili doar când dau dispoziţii / pun presiune într-un fel sau altul să se încalce legea, nicidecum când semnează cu bună-credinţă având din partea aparatelor de specialitate o mulţime de avize de fezabilitate, oportunitate şi, bineînţeles, legalitate”, a mai scris Robu. El a susţinut, sâmbătă şi o conferinţă de presă la sediul Primăriei Timişoara în care a explicat că atunci când a semnat vânzarea celor două case s-a asigurat că totul este legal, iar cei din apartul de specialitate l-au asigurat de legalitatea actului.
Actualul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, şi fostul edil al oraşului Gheorghe Ciuhandu sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu în cazul vânzării a 967 de imobile, prejudiciul adus statului fiind de 40 de milioane de euro.
PNL va elabora un proiect de adaptare a Codurilor penale la deciziile CCR
Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu a declarat, ieri, că a primit din partea liberalilor sarcina de a elabora un proiect de lege prin care Codurile penale să fie modificate în urma deciziilor CCR. „O să asamblăm, la începutul săptămânii viitoare, un grup de lucru care sperăm ca în 7 - 10 zile să finalizeze acest proiect, oricum estimez că ne vom mişca mai repede decât Ministerul Justiţiei”, a declarat Cătălin Predoiu. El a precizat că după ce va fi gata un text de lucru, liberalii se vor întâlni în primul rând cu partidele din Opoziţie pentru a purta un dialog pe acest proiect, dar nu exclud nici discuţii cu PSD. ”Avem tot interesul să fie o lege bună şi să nu fie pretext pentru a introduce în legi tot felul de inovaţii care de fapt urmăresc interese personale", a arătat Predoiu. El a spus că în viziunea liberalilor, în plan legislativ, Codul penal şi Codul de procedură penală trebuie amendate strict prin introducerea soluţiilor CCR în corpul legilor şi alinierea acestora la recenta Directivă a UE privind drepturile omului şi garanţiile procesuale,
Procurorul Mircea Negulescu şi-a dat demisia din magistratură
Procurorul Mircea Negulescu şi-a dat, vineri seară, demisia din magistratură, urmând ca plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia act de ea la următoarea şedinţă, au declarat surse judiciare, pentru News.ro. Inspecţia Judiciară propusese, vineri, înainte de demisia lui Negulescu, ca magistratul să fie suspendat din funcţie până la soluţionarea acţiunii disciplinare începute după difuzarea unei înregistrări audio a unei discuţii telefonice cu soţia unui inculpat dintr-un dosar. În înregistrare, procurorul Mircea Negulescu ar vorbi la telefon cu soţia omului de afaceri Vlad Constantin, inculpat într-un dosar. Procurorul Mircea Negulescu îi dezvăluie soţiei lui Vlad Constantin date şi amănunte din dosare penale.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
