Programul Zilelor municipiului Focşani 2016
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 3
Adaugă comentariu
Ciuf, acum 2848 zile, 23 ore, 4 minute, 44 secunde
CINE **** MEA VINE SA CANTE?! AVETI HABAR CE INSEAMNA PROGRAM?!?!?!CER PREA MULT?
0
Răspunde
Opțiuni
oana, acum 2850 zile, 6 ore, 51 minute, 52 secunde
Care este costul biletului la Piesa de teatru Shakespeare SRL ? Multumesc
0
Răspunde
Opțiuni
ioan Constantinescu, acum 2852 zile, 5 ore, 27 minute, 33 secunde
Cuvântul „ LOCAȚIE” folosit de 13 ori greșit. Dicțonarul explicativ al Limbii Române: LOCÁȚIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în citeste integralfolosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau aautovehiculelor. 2. (Jur.; în sintagma) Contract de locațiune = Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timpdeterminat în schimbul unei sume de bani. 3. Un loc anume, precis determinat. [Var.: locațiúne s. f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis, engl. location.
despre „locaţie” şi alteanglicisme cu sens greşit (sau despre diletantism ca factor generator al limbii române)
6 februarie, 2009
În boom-ul imobiliar al anilor 2004-2007, locaţie a devenit un termen predilect în limbapresei româneşti. Şi cum presa e la fel de deşteaptă ca poporul pentru care scrie, nimeni nu s-a gândit să deschidă un dicţionar şi să verifice acest termen.
E evident că locaţie a fostpreluat mimetic din engleză, unde el înseamnă o poziţionare geografică, loc, sit, spaţiu marcat in mod special, etc. In lumea filmului are sens de „loc in care se filmeaza” (on location).Locaţie vine evident din latinul „locus” si deci are aceeaşi origine ca şi românescul „loc”. Cum însă „loc” e în româneşte prea ambiguu, cineva a simţit nevoia să preiacuvântul englezesc exact la fel, fără să ştie sau să verifice că locaţie există în limba română demult, e importat din limba franceză, unde are alt sens, şi înseamnă, în română caşi în franceză: chirie. Utilizarea clasică, în româneşte, este: a lua în locaţie un spaţiu.
Sigur că orice termen poate fi schimbat într-o limbă, sau înlocuit cu altul nou, dacă astase decide de comun acord. Ce e însă frapant în limba română, e cum ea pare, în evoluţia ei din ultimii ani (sau poate din totdeauna?) expresia unui diletantism perpetuu. Pentru că ce altcevadecât agramarea poate duce o întreagă naţiune către utilizarea aceloraşi cuvinte, cu sensuri mereu schimbate? (Locaţie şi a aplica sunt doar doua exemple).
locaţie înromâneşte:
LOCÁŢIE, locaţii, s.f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporară. ♢ Taxă de locaţie = taxă care se plăteşte drept sancţiuneîn caz de depăşire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.) Contract prin care una dintre părţi se obligă să procure şi săasigure celeilalte părţi folosinţa unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. [Var.: locaţiúne s.f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis.
sursa: DEX ’98(www.dexonline.ro) https://blogvocabular.wordpress.com/2009/02/06/despre-locatie-si-alte-anglicisme-cu-sens-gresit-sau-despre-diletantism-ca-factor-generator-al-limbii-romane/
4
Răspunde
Opțiuni
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
