Galerie foto Video!!! Festivalul Folcloric de la Barseşti: Cum a fost jefuită ”Baba Vrâncioaia”
Pe Valea Zăbalei, pe Valea Putnei, pe Valea Nărujei sau a Văsuiului, se înşiră satele în care încă se mai păstrează ceea ce noile generaţii aproape că refuză să-şi mai însuşească. Chiar şi pe Valea Şuşiţei sau a Râmnicului putem găsi folclor vrâncenesc cu influenţe munteneşti, frumos păstrate în portul popular sau în arhitectură. Festivalurile de folclor care au loc în fiecare vară în satele Vrancei, fie că vorbim de Năruja, Bârseşti, Paltin sau Jitia, nu fac decât să arate atât tradiţionalilor sau moderniştilor că valorile păstrate de bunii şi străbunii noştri nu trebuie pierdute, ci însuşite cu mândrie şi duse mai departe, chiar şi peste hotare.
Actori pe urmele Babei Vrâncioaia
Dacă pe 28 iunie 2015 a avut loc la Năruja a XXXIII-a ediţie a Festivalului Concurs ”Comoara Vrancei”, pe 12 iulie 2015, s-a desfăşurat a VII-a Ediţie a Festivalului Folcloric ”Baba Vrâncioaia”, festival organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Vrancea, Centrului Cultural şi a Primăriei Bârseşti. Prezentatorul spectacolului a fost binecunoscutul Sorin Francu, iar legenda Tudorei Vrâncioaia şi a feciorilor săi a fost interpretată de actorii Teatrului Municipal ”Maior Gh. Pastia”: Paula Grosu, în rolul Tudorei Vrâncioaia, şi George Costin în rolul lui Ştefan cel Mare. Feciorii Vrâncioaiei au fost chiar feciorii satelor din zonă, care au sosit anunţaţi de sunetul buciumului, pe cai frumoşi şi în straie autentice. Drept răsplată pentru ajutorul primit, aşa cum spune legenda, ”Stefan cel Mare” i-a răsplătit şi le-a dăruit Munţii Vrancei pe care şi-au întemeiat satele ce le poartă numele.
Dansatori de toată isprava la 80 de ani
Foto: Chipăruşul de la Nereju
La ambele festivaluri am simţit nevoia să mă număr printre spectatori. Nu mai fusesem din 2007 şi mi-era dor să revăd locurile şi oamenii care mi-au îmbogăţit sufletul. Aproape că timpul a stat în loc şi ne-am recunoscut reciproc, cu mici excepţii. M-am bucurat că şi-au păstrat energia şi consecvenţa, chiar dacă mulţi dintre artiştii munţilor noştri au depăşit vârsta de 80 de ani. Dansează şi cântă cu aceeaşi forţă provenită parcă din legendele cu haiduci. Singurul lor regret, aşa cum majoritatea mi-a mărturisit, ar fi că ”tinerii nu mai vor să înveţe a cânta la fluier, ocarină sau caval". "Câţiva preferă doar să danseze, dar şi aceia sunt foarte greu de convins", îmi spune un artist popular de la Paltin. De ce oare să le fie ruşine?
În Dumbrava Bârseştiului, aproape de ora prânzului, Soarele deja ardea cu putere. Am lăsat în urmă casa Tudorei Vrâncioaia la care m-am oprit la întoarcere, am trecut de izvorul cu cea mai bună apă din zonă şi am poposit în toiul ultimelor pregătiri în poiana situată pe hotarul dintre Bârseşti şi Negrileşti. ”Iarba este mai frumoasă la Negrileşti”, spune o bătrână pe care am luat-o cu mine în maşină. ”Este pentru că aici pasc oile lor, iar la noi doar vacile”, dă replica un alt bătrân.
Unde ne sunt produsele tradiţionale?
Foto: Bulzul cu mămăligă şi mielul la ceaun, specialităţi ciobăneşti
Tarabele comercianţilor se instalau, la unele sfârâiau deja cârnaţii şi micii, altele se umpleau cu căţei din pluş şi baloane colorate. Mai în spate leagănele se montau şi, undeva, în colţ, doi puşti aşezaţi lângă nişte cazane din tablă zincată m-au rugat să le fac o fotografie. Cu mare drag, de ce nu?! Nicăieri însă, nici la Bârseşti, nici la Năruja, nu am găsit nici măcar o tarabă cu produse tradiţionale sau ceva legat de meşteşugurile din zonă. Doar kitsch-uri şi, vrând nevrând, mi-am cumpărat şi eu o pălărie să mă apăr de Soare. Am profitat de momentele dinainte de începutul spectacolului şi am ascultat în premieră şi exclusivitate o baladă şi o odă compuse de un negrileştean, un nelipsit al festivalurilor, Mitică Hogea, alături de multiinterpretul Rusu I.P. Ion, pe care vă invit să-i ascultaţi accesând https://youtu.be/0hQ79Us2cQs.
Tinerii noştri talentaţi
Rând pe rând, pe scena amenajată, ghidaţi din umbră de acelaşi domn neobosit, D.E. Stoianof, au evoluat ansambluri folclorice din Paltin, Năruja, Nereju, Bârseşti, Jitia, Nistoreşti, Spulber, Păuleşti, Negrileşti şi Ansamblul Folcloric ”Ţara Vrancei”. Spre seară, invitaţii speciali din partea Primăriei Bârseşti şi a obştilor vrâncene: Gelu Voicu, Geta Postolache, Olga Ciolacu, Ian Raiburg din Republica Moldova, precum şi vrânceanul Aurel Moldoveanu au susţinut câte un mic recital încheiat cu un frumos foc de artificii. Festivalul, după cum spunea şi primarul comunei Bârseşti, Costică Hârşu, ”este un festival pentru Ţara Vrancei, pentru că oamenii de pe Valea Putnei, din Bârseşti şi cei din satele învecinate, merită, iar noi trebuie să ne întâlnim anual în locul acesta istoric!”. Am urmărit cu plăcere spectacolele oferite de cei care respectă tradiţia şi folclorul şi m-am bucurat că există şi copii sau tineri cărora nu le este ruşine să ducă mai departe moştenirea culturală. Atunci când mi s-a făcut foame, am mâncat un bulz foarte bun şi nişte carne de miel la ceaun. Atmosfera a fost cu adevărat câmpenească ce mi-a adus aminte de cea de la Boteitul Oilor, sărbătoarea negrileştenilor de Sfinţii Constantin şi Elena.
Hoţii din casa Babei Vrâncioaia
Cu regret, însă, am aflat şi o veste tulburătoare la Casa Tudorei Vrâncioaia unde am poposit la întoarcere. L-am găsit acolo pe domnul Angel Nistoroiu, bibliotecar şi director la Căminul Cultural, care a amenajat interiorul casei în aşteptarea vizitatorilor. A adus acolo tot ce a avut mai bun din colecţia sa, cu trei zile înainte, iar ieri, când a deschis uşa casei, a constatat cu amărăciune că cele două costume populare, moştenite de la părinţii săi, dispăruseră deja. Celor care le-au furat nu le pot transmite decât faptul că niciun ban nu poate înlocui o valoare sentimentală, iar pentru gestul lor ar trebui să le fie ruşine, chiar dacă nu vor fi găsiţi niciodată, deşi, dacă le-ar fi fost ruşine, ar fi rămas oameni înainte să forţeze un lacăt. Păcat!
Festivalul ”Baba Vrâncioaia” are loc, anual, în a doua sâmbătă şi duminică din luna iulie, iar în următoarea duminică, sărbătoarea continuă pe ”Plaiul Tojanului”, la Paltin, cu un festival-concurs la care sunt invitate ansambluri din toate zonele etnografice ale ţării. (Alexandra TĂTARU)
Fluieraşii de la Paltin
Fetele de la Năruja
Horă în Dumbrava Bârseştiului
Copii şi tineri din ansamblurile tradiţionale vrâncene au cântat şi dansat în Dumbrava Bârseştiului
Bulzul cu mămăligă şi mielul la ceaun, specialităţi ciobăneşti
