Primăria dă vina pe stranieri că blochează dezvoltarea economică a Focşaniului
Industria textilă din Focşani este de trei ori mai puternică decat cea din domeniul vini-viticol, fapt ce ar putea duce la o transformare a oraşului din urbe a vinului în targ de haine. Aceasta este concluzia după răsfoirea proiectului de statut al municipiului Focşani elaborat de primarul Decebal Bacinschi şi prezentat pentru a fi votat consilierilor municipali, în şedinţa ordinară de maine. În Focşani sunt înregistrate 3.401 companii private, 939 persoane fizice autorizate, 474 întreprinderi individuale şi 38 de întreprinderi familiale. Privind la domeniul de activitate, 34,34% din companii activează în sectorul comerţului, 28,86% al serviciilor, 5,78% în producţie/industrie, 9,71% construcţii, 12,72% transport, 6,19% turism şi 2,4% în sectorul agricol. “Privind activitatea de export, o dezvoltare considerabilă a afacerilor a fost raportată de industria textilă. (…) Sectorul textile a cunoscut o dezvoltare considerabilă (1,717%) şi este de trei ori mai mare decat producţia de băuturi (0,59%)”, se arată în statutul municipiului. Din acelaşi document aflăm şi părerea oficialilor despre migraţia forţei de muncă din Focşani spre ţări ca Spania sau Italia.
Primarul Decebal Bacinschi susţine în document că industria textilelor este de trei ori mai dezvoltată în Focşani decat cea viti-vinicolă
Bacinschi este de părere că plecarea focşănenilor pentru un trai mai bun în Vest a dus la apariţia unei “probleme” pentru dezvoltarea economică locală, dand vina pe stranieri că au blocat ascesiunea spre progres a oraşului de pe Milcov. “Resursele de muncă au înregistrat în ansamblul economic-social mutaţii generate de factorii specifici perioadei de tranziţie cum ar fi schimbări profesionale şi structurale ale economiei de piaţă, privatizarea, şomajul. În ultimii ani se înregistrează o puternică migraţie în Occident a forţei de muncă din Focşani. Populaţia activă între 20 şi 64 de ani este de 56.594 persoane. Nu există date care să arate ce procent din această populaţie activă se regăseşte în realitate în municipiu. Migraţia masivă, vizibilă, în ultimii ani a populaţiei active din Focşani către ţări occidentale gen Italia, Spania, Germania, este aproximată de diverşi factori din comunitate la o cincime din populaţia oraşului. Această migraţie masivă a forţei de muncă creează probleme pentru dezvoltarea economică locală, ultimii ani înregistrandu-se paradoxul imigraţiei din alte judeţe sau chiar din Republica Moldova”, se mai arată în statut.
Ţiganii, a doua etnie după romani
De rasul măgarilor, municipalitatea de pe Milcov spune că suntem ultimii în clasamentul economic al judeţelor din cauza celor care au plecat peste hotare
Cu toate acestea, în alt paragraf din statut aflăm că de fapt cincimea din populaţia plecată la muncă peste hotare este de fapt 25%, semn că oficialităţile nu se bazează pe niciun fel de date concrete ci se folosesc doar de aproximări. “În ultimii 10 ani, 25% din forţa de muncă profesionistă a Focşaniului a plecat la slujbe mai bine plătite în Spania şi Italia”, spun cei din Primăria Focşani. Din statutul oraşului aflăm şi cum se împarte populaţia oraşului în funcţie de confesiuni, dar şi etnic. Astfel, recensămantul din 2011 arăta că la Focşani preponderenţi sunt ortodocşii, urmaţi de romano-catolici la o diferenţă extrem de mare. Cetăţenii urbei s-au declarat: ortodocşi – 71.171, romano-catolici – 395, creştini după Evanghelie – 182, penticostali – 146, adventişti – 98, creştini de rit vechi – 70 şi martorii lui Iehova – 57. “Din punct de vedere etnic, Focşaniul este un oraş compact unde populaţia romană este preponderantă - 90%, existand şi o comunitate mai importantă, persoanele de etnie romă, 1,2% (980) persoane”, se arată în statut. Pe langă aceştia, la recensămant s-au declarat ca locuitori ai municipiului şi 28 de maghiari şi 25 de turci. (Iulia CREŢU)