MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Lovitură de 331 milioane dolari pentru România
O instanță americană a decis în favoarea fraților Micula în procesul cu statul român
O instanță americană a decis că statul român are de plătit 331 de milioane de dolari plus dobânzile suplimentare acumulate din noiembrie 2018 lui Ioan Micula și companiilor sale, într-o dispută legală care privește investițiile fraților Micula, cetățeni suedezi, în România. Un comunicat al societății de avocatură White & Case LLP, care l-a reprezentat pe Ioan MIcula, spune că judecătorul Amit P Mehta de la US District Court for the District of Columbia a hotărât pe 11 septembrie că deciziile Curții de Justiție Europene nu se pot aplica pentru cauze care au debutat înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. În vară Guvernul a disscutat consecințele asupra României ce curg din hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 privind litigiul fraților Ioan și Viorel Micula și companiilor acestora cu statul român, respectiv posibilitatea intrării în default. „Ar exista posibilitatea extrem de gravă a activării clauzelor de cross-default pe toate împrumuturile suverane – putând atrage astfel intrarea în default a României. De altfel, riscul de executare silită va putea apărea și în România, întrucât în dosarul de contestație la executare nr. 15755/3/2014 instanța a dispus repunerea pe rol și a acordat termen pentru 4 septembrie 2019”, arată documentul pe care ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici l-a prezentat Executivului. Speța privește un șir de procese în care statul român a fost acționat în instanțe internaționale de către de cetățenii suedezi Ioan și Viorel Micula și societățile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L. împotriva României, în temeiul Acordului privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor între Guvernul României și Regatul Suediei. Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanță judecătorească pentru litigiile economice. Frații Ioan și Viorel Micula, care au și cetățenie suedeză, au susținut că statul român nu și-a respectat angajamentele referitoare la protecția reciprocă a investițiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia și România. Prin semnarea acestui acord bilateral, România s-a angajat să protejeze investițiile suedeze făcute pe teritoriul statului român și, în acest context, să creeze și să mențină condițiile favorabile pentru investițiile efectuate de investitorii suedezi, precum și să protejeze pe teritoriul său aceste investiții. Reclamanții au solicitat despăgubiri materiale în valoare de aproximativ 613 milioane euro, prejudiciu efectiv, și dobânzi calculate la o rată de ROBOR plus 5%. Prin hotărârea pronunțată în dosarul arbitral anterior menționat, Tribunalul a decis acordarea de despăgubiri reclamanților în valoare de aproximativ 376,43 milioane lei plus dobândă, echivalent a aproximativ 84,54 milioane euro plus dobândă. Valoarea dobânzilor nu a fost calculată de către Tribunalul arbitral, menționându-se doar rata dobânzii aplicabile (ROBOR plus 5%) și data de la care începe să curgă. Oficialii statului spun că România și-a îndeplinit obligațiile din această hotărâre arbitrală, prin plata următoarelor sume: 337.492.864 lei, în luna ianuarie 2014, prin compensarea sumelor datorate bugetului general consolidat de societatea European Food SA, unul dintre creditorii din hotărârea arbitrală, cu sumele corespunzătoare datorate de România, conform hotărârii arbitrale; 45.681.714,82 lei, în cursul lunilor ianuarie-februarie 2015, atunci când conturile Ministerului Finanțelor Publice au fost executate silit și sumele rezultate au fost virate în contul Biroului de Executori Judecătorești Mazilu și Asociații, care acționa în numele creditorilor; din această sumă, executorul judecătoresc a reținut drept cheltuieli de executare suma de 2.480.000 lei; 472.788.675,43 lei, în data de 9 martie 2015, în contul deschis pe numele societăților Multipack SRL, Starmill SRL, European Food SA, persoanelor fizice Ioan Micula și Viorel Micula și BEJ Mazilu și Asociații, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2014. Comisia Europeană a decis în data de 30 martie 2015 că plata despăgubirilor acordate prin hotărârea arbitrală pronunțată în dosarul ICSID nr.ARB/05/20 constituie ajutor de stat incompatibil cu piața internă. În consecință, România a fost obligată să nu plătească ajutorul incompatibil menționat la paragraful precedent și să recupereze toate ajutoarele incompatibile care au fost deja plătite oricăreia dintre entitățile prevăzute expres în Decizia Comisiei Europene din 30 martie 2015.
Șeful Transelectrica a fost demis după ce și-a falsificat CV-ul
El a pretins că este inginer electronist cu toate că nu a terminat facultatea, fiind doar înscris
Președintele directoratului Transelectrica, Marius Dănuț Carașol, a fost revocat joi din funcție, potrivit unor surse consultate de News.ro, după ce în presă au apărut informații potrivit cărora și-a falsificat CV-ul. ”Marius Dănuț Carașol a fost revocat joi în urmă cu jumătate de oră atât din funția de președinte al directoratului, cât și din cea de membru al directoratului”, au declarat joi pentru News.ro surse din cadrul Ministerului Economiei, acționarul majoritar al companiei de stat. Când a fost numit Carașol la conducerea companiei Transelectrica, consiliul de supraveghere era condus de Gheorghe Olteanu, care fusese consilierul lui Dănuț Andrușcă, fost ministru al Economiei. Potrivit Edupedu.ro, președintele Transelectrica, Marius Dănuț Carașol, care susține în CV-ul oficial că “este absolvent al Facultății de Electrotehnică din cadrul Universității Politehnica București”, ar fi urmat cursurile universității, a repetat doi ani de facultate, dar nu a mai absolvit-o. Sursa citată menționează că diploma lui Marius Dănuț Carașol ar fi falsă. Consiliul de Supraveghere al transportatorului național de energie Transelectrica i-a solicitat deja lui Marius-Dănuț Carașol toate documentele de atestare a studiilor în original, cu recomandarea de a întreprinde personal demersurile către Universitatea Politehnica București pentru validarea autenticitãții acestora, ca urmare a informațiilor publicate în presã referitoare la autenticitatea studiilor președintelui directoratului Transelectrica, ”în vederea clarificãrii acestei situații”. ”Ca urmare a informațiilor publicate în presã referitoare la autenticitatea studiilor președintelui Directoratului CNTEE Transelectrica, Marius-Dãnuț Carașol, Compania Naționalã de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA face urmãtoarele precizãri: În vederea clarificãrii acestei situații, Consiliul de Supraveghere al Companiei i-a solicitat deja domnului Marius-Dãnuț CARAȘOL toate documentele de atestare a studiilor în original, cu recomandarea de a întreprinde personal demersurile cãtre Universitatea Politehnica București pentru validarea autenticitãții acestora; În mãsura în care autoritãțile abilitate sã autentifice documentele de studii ale lui Marius-Dãnuț Carașol se vor exprima, vor fi dispuse mãsurile care se impun în conformitate cu prevederile legale și statutare; Consiliul de Supraveghere al Companiei analizeazã cu maximã seriozitate și responsabilitate aceastã problemã, având în vedere cã Transelectrica este o societate strategicã la nivel național și o companie listatã la Bursa de Valori București”, informează un comunicat al Transelectrica. Reprezentanții Universității Politehnica București au transmis că președintele Transelectrica nu a finalizat studiile. ”Persoana menționată de dumneavoastră în solicitarea transmisă a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile”, au transmis reprezentanții Universității.
România este interesată de gazul natual lichefiat adus din SUA prin Polonia
România a reiterat interesul pentru identificarea soluțiilor tehnice în vederea accesului pieței noastre la volumele de gaze dispobinile prin terminalul Swinujscie, în cadrul celei de-a doua rounde de consultări interguvernamentele a țării noastre cu Polonia, anunță Ministerul Energiei. În marja consultărilor interguvernamentale menționate, Doru Vișan, Secretar de Stat, a semnat Memorandumul de Înțelelegere între Ministerul Energiei din România și Ministerul Energiei din Republica Polonă privind cooperarea în domeniul energiei. Din partea Ministerului Energiei din Polonia, Memorandumul a fost semnat de către Secretarul de Stat Krzysztof Kubów. În intervenția sa, în cadrul consultărilor interguvernamentale, Doru Vișan a subliniat că “există un potențial semnificativ de cooperare în sectorul energetic între România și Polonia, care are capacitatea de a se constitui într-un instrument valoros care să aducă rezultate pozitive și concrete în sensul creșterii securității energetice, diversificării surselor și a rutelor de aprovizionare cu energie, prosperității economice, în progresul către un viitor sigur, accesibil și durabil pentru ambele țări”, arată sursa citată. Oficialii celor două ministere ale Energiei și-au exprimat interesul reciproc de a coopera în domeniul energiei electrice, unde există arii strategice de interes reciproc, precum sectorul nuclear și cel al cărbunelui. Polonia încearcă să își reducă dependența de gazul rusesc, după 2022, când acordul său pe termen lung privind aprovizionarea cu gaz de la Gazprom expiră. În acest sens a construit terminalul Swinujscie de la Marea Baltică, folosit pentru importul de gaz natural lichefiat din SUA. La începutul lunii septembrie compania de stat PGNiG din Polonia a anunțat că a cumpărat un transport de gaz natural lichefiat din SUA pe care l-a vândut Ucrainei, iar Statele Unite, Polonia și Ucraina au semnat un memorandum de înțelegere pentru a spori securitatea aprovizionării cu gaze în regiune.
Care sunt planurile noului patron al combinatului de la Galați
Noul proprietar al fostului ArcelorMittal Galați, președintele companiei Liberty House, Sanjeev Gupta, spune că are planuri mari pentru combinat. Sanjeev Gupta mai spune că sunt multe dificultăți, între care prețurile la energie. Noul proprietar al combinatului siderurgic gălățean, președintele companiei Liberty House, Sanjeev Gupta, se află joi la Galați, la ceremonia de inaugurare a operațiunilor Liberty la Combinatul Siderurgic de la Galați. „Am planuri mari pentru combinat. Cândva combinatul era unul dintre cele mai mari din Europa și merită să revină în poziția aceea (...) Nu este o provocare simplă, avem multe dificultăți, cum ar fi prețurile la energie, ceea ce se discută intens cu Guvernul, iar sprijinul lor este confirmat prin prezența domniilor lor aici (...) Suntem o companie privată și de familie. Tatăl și bunicul meu m-au învățat ceea ce știu, la fel voi face cu copiii mei. Investițiile nu sunt pe termen scurt, vor fi pentru următoarele generații. Noi nu am vândut niciodată unitățile pe care le-am cumpărat. Tatăl meu este aici, fratele meu, sora mea și copiii mei sunt aici, tocmai pentru a da continuitate acestei afaceri de familie”, a declarat omul de afaceri Sanjeev Gupta. La ceremonia de la Galați a participat și ministrul Radu Oprea care i-a înmânat lui Gupta o scrisoare din partea premierului Viorica Dăncilă. „I-am înmânat din partea doamnei Dăncilă o scrisoare prin care doamna premier reiterează sprijinul Guvernului pentru investițiile străine. Ce se întâmplă acum la Galați este o mare șansă pentru combinat, implicarea Guvernului este un fact. Avem un grup de lucru, vrem să facem o poveste de succes din această investiție. Este o investiție importantă pentru Galați și pentru România. Povestea lui Gupta este o inspirație pentru investitorii români, este un model de care noi avem nevoie”, a spus Radu Oprea, ministrul pentru IMM-uri. Ceremonia de la Galați marchează, în mod simbolic, schimbarea proprietarului combinatului gălățean. Grupul Britanic Liberty a finalizat încă de anul trecut achiziția colosului industrial deținut de ArcelorMittal, dar schimbarea de proprietar a avut nevoie de aprobarea Comisiei Europene. Combinatul gălățean a fost vândut grupului Liberty la pachet cu unitățile ArcelorMittal din Ostrava din Republica Cehă, Skopje din Macedonia și Piombino din Italia. Tranzacția a majorat capacitatea de laminare totală a Grupului Liberty la peste 18 milioane de tone pe an. Noul proprietar al combinatului este omul de afaceri Sanjeev Gupta, un britanic cu origini indiene, fondatorul și președintele executiv al companiei Liberty House. Acesta mai conduce Gupta Family Group care are peste 14.000 de angajați în întreaga lume.
Zarea preia marca Sânge de Taur de la Domeniile Tohani
Compania Zarea a preluat marca Sânge de Taur, deținută de Domeniile Tohani, ca parte a strategiei de optimizare a portofoliului de produse cu rulaj ridicat, în ideea consolidării relației cu distribuitorii locali și rețelele de magazine, arată un comunicat de presă al companiei. ’’Brandul Sânge de Taur are o notorietate foarte bună, fiind cel mai vândut vin roșu dulce din România, conform Nielsen Audit retail FM 2019...Zarea a reușit să își dubleze cifra de afaceri în ultimii 5 ani printr-o dezvoltare intensivă în toate categoriile în care activează. Acum evaluăm oportunitățile de dezvoltare extensivă. Suntem interesați că în viitor să facem și alte achiziții, dacă vor apărea oportunități”, a declarat Emil Popescu, președinte Zarea. Compania a finalizat anul 2018 cu un profit de 10,3 milioane de lei (2,2 mil. euro), aproape dublu față de anul precedent, conform datelor de la Ministerul Finanțelor. Zarea a raportat în 2018 o cifră de afaceri de peste 91 de milioane de lei, mai mare cu 20% față de anul 2017. Zarea a avut anul trecut un număr mediu de 219 angajați, cifră mai mare cu 21 de salariați față de nivelul raportat în anul precedent.
Cea mai puternică bancă din lume taie dobânzile
Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a redus miercuri dobânda de referință pentru susținerea creșterii economice, dar a oferit puține indicii privind politica ulterioară, măsura fiind criticată de președintele Donald Trump ca fiind insuficientă, transmite Reuters. Perspectiva economiei americane este ”favorabilă”, piața muncii este puternică, iar inflația va reveni probabil la nivelul de 2% țintit de Fed, a declarat președintele băncii centrale, Jerome Powell, într-o conferință de presă susținută după ședința de politică monetară. Reprezentanții Fed au decis să reducă dobânzile ”pentru a oferi o asigurare față de riscuri”, între care creșterea slabă a economiei mondiale și reapariția tensiunilor comerciale. ”Dacă economia nu își revine, atunci ar putea fi oportună o secvență mai lungă de reduceri ale dobânzilor. Vom depinde în mare măsură de date...Nu ne aflăm pe un traseu prestabilit”, a spus Powell. Banca centrală a mărit diferența dintre dobânzile plătite băncilor pentru rezervele în exces și nivelul superior al intervalului dobânzii de referință, o măsură luată pentru a atenua problemele de pe piețele americane care au determinat Rezerva Federală din New York să intervină în această săptămână pe piață pentru a suplimenta fondurile.
Dacia a produs în primele opt luni peste 228.000 de vehicule
Pe primele 8 luni din 2019, nivelul producției de vehicule la uzina Dacia de la Mioveni a atins valoarea de 228.180 unități, în creștere cu 7,7% față de perioada similară din 2018, informează ACAROM. În perioada iulie-august 2019, producția uzinei Dacia a fost de 36.404 vehicule, o creștere de 1,2% comparativ cu perioada similară din 2018. Pe modele, producția se prezintă astfel: Dacia Duster - 173.508 unități (Â24,6 % comparativ cu primele 8 luni din 2018), Dacia Sandero - 21.527 unități (-32 % comparativ cu primele 8 luni din 2018), Dacia Logan - 21.416 unități (-3,6 % comparativ cu primele 8 luni din 2018), Dacia Logan MCV - 1.729 unități (-18.5 % comparativ cu primele 8 luni din 2018) La cele de mai sus, se adaugă caroserii vopsite cu destinația Algeria în volum de 18.912 unități .
Banca Națională a Elveției menține ratele negative ale dobânzii
Banca Națională a Elveției și-a menținut politica monetară, păstrând dobânda de referință la minus 0,75%, aceeași dobândă fiind valabilă și pentru depozitele atrase de la băncile comerciale, conform Reuters. Banca a refuzat astfel să urmeze exemplul Băncii Centrale Europene și al Rezervei Federale a Statelor Unite de reducere a ratelor dobânzilor. Instituția a oferit totuși asigurări că va interveni pentru a ține sub control francul în cazul ueni aprecieri. În același timp banca va rămâne activă pe piața valutară pentru a reduce presiunile asupra francului, văzut ca o investiție sigură în perioade de incertitudine. Disputa comercială din SUA și China și incertitudinile politice din Europa au dus francul elvețian la maximul pe ultimii doi ani față de euro.
