MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din comerț merg cu frâna trasă
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, a crescut ușor, în termeni nominali, în primele 11 luni din anul 2023
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut, în termeni nominali, în primele 11 luni din anul 2023 față de perioada similară din 2022, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,8%, respectiv cu 2,4%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.XI.2023, comparativ cu perioada 1.I-30.XI.2022, a înregistrat o creștere, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 0,8%, datorită creșterii comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 12,3%), comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 10,6%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 9,9%), activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 7,8%) și comerțului cu ridicata nespecializat (plus 4,4%). Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului a rămas la același nivel”, arată datele INS. Scăderi au inregistrat comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-9,1%) și comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-5,6%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada 1.I-30.XI.2023, comparativ cu perioada 1.I-30.XI.2022, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,4%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna noiembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 4,1% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-20%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-7,7%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-2,7%) și din activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-2,5%). Creșteri au înregistrat: comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 3,1%), comerțul cu ridicata nespecializat (plus 1,1%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 0,7%) și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 0,6%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna noiembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 0,2%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna noiembrie 2023, comparativ cu luna noiembrie 2022, a scăzut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 3,4% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-12,9%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-10,4%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-10%) și din activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-4,1%).
FMI vine din nou la București în 29 ianuarie să ne „verifice la teme”
u Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică de 2,3% pentru România în acest an și un deficit bugetar de 6% din PIB
O misiune a Fondului Monetar Internațional, condusă de Jan Kees Martijn, va veni la București în 29 ianuarie, la aproximativ patru luni după precedenta vizită, pentru a analiza recentele evoluții economice și financiare și pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice, informează instituția într-un anunț de presă. "O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureștiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obișnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluții economice și financiare și va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice", se arată în anunțul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Ultima vizită la București a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn, șeful misiunii pentru România, s-a derulat în perioada 25 septembrie - 4 octombrie 2023, și a fost realizată pentru analiza anuală a economiei în baza Articolului IV. Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică de 2,3% pentru România în acest an și un deficit bugetar de 6% din PIB și recomandă autorităților de la București reforme adiționale care să reprezinte 2% din PIB. Într-o conferință de presă susținută la finalul consultărilor, Kees Martijn a precizat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcția potrivită, arătând însă că este nevoie și de alte reforme. "Alte reforme în ceea ce privește taxele sunt necesare pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. O creștere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", subliniază FMI. Experții FMI au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care autoritățile de la București ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, încurajarea tranziției la o economiei cu emisii neutre de carbon. Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB. Experți FMI au menționat, în context, că noul pachet fiscal lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajații din agricultură, construcții, procesarea alimentelor și IT precum și limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceștia susțin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult
România a redus semnificativ deficitul guvernamental în trimestrul al treilea
Deficitul guvernamental ajustat sezonier în Uniunea Europeană și zona euro a scăzut în trimestrul al treilea al anului trecut până la 2,8% din PIB, de la un nivel de 3% din PIB în trimestrul al doilea, iar cea mai mare reducere a fost înregistrată de România, potrivit cifrelor publicate luni de Eurostat. Conform acestor date, care sunt provizorii, deficitul guvernamental al României a fost de 4,2% din PIB în trimestrul al treilea, semnificativ mai mic față de unul de 7,6% din PIB în trimestrul al doilea. În schimb, când vine vorba de datoria guvernamentală, România este una dintre țările membre cu cea mai mare creștere a raportului datorie-PIB în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul al doilea. În perioada menționată, doar nouă dintre cele 27 de state membre UE au înregistrat o creștere a raportului datorie-PIB și cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Belgia (2,1 puncte procentuale), Letonia (1,9 puncte procentuale), Slovenia (un punct procentual) și România (0,8 puncte procentuale). În cazul României, cifrele provizorii ale Eurostat arată că datoria guvernamentală a crescut de la 48,2% din PIB în trimestrul al doilea, până la 48,9% din PIB în trimestrul al treilea. În ritm anual, trimestrul al treilea din 2023 comparativ cu trimestrul al treilea din 2022, opt state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie-PIB. Și în acest caz România este printre țările cu cea mai mare creștere a datoriei (plus un punct procentual), alături de Belgia (2,5 puncte procentuale), Estonia (2,3 puncte procentuale), Finlanda (două puncte procentuale), Letonia (1,3 puncte procentuale), Slovacia și Luxemburg (ambele cu un avans de un punct procentual). În cazul României, cifrele Eurostat arată că datoria guvernamentală a crescut de la 47,9% din PIB în trimestrul al treilea din 2022, până la 48,9% din PIB în trimestrul al treilea din 2023.
Contrabanda cu țigări: Doar marfa confiscată de autorități se ridică la 110 milioane de lei
Autoritățile române au capturat peste 150 de milioane de țigarete de contrabandă în 2023, iar valoarea totală a acestora pe piața neagră se ridica la aproape 110 milioane de lei (22 milioane de euro). Volumul capturilor este în creștere cu aproape 40% față de 2022, când autoritățile au capturat peste 110 milioane de țigarete de contrabandă, potrivit datelor centralizate pe StopContrabanda.ro. ”În anul 2023, pe fondul eforturilor extinse ale autorităților de a stopa activitățile de trafic ilicit de la granițele țării, peste 150 de milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate pe teritoriul României, la o valoare pe piața neagră de aproape 110 milioane de lei (22 milioane de euro). Volumul capturilor reținute anul trecut este în creștere cu aproape 40% față de 2022, iar acesta este cel mai ridicat nivel al capturilor de țigarete ilicite din ultimii 5 ani”, conform datelor sintetice de pe StopContrabanda.ro, singurul centralizator în timp real al capturilor de țigarete de contrabandă de pe teritoriul României. Spre comparație, în 2022 autoritățile au capturat peste 110 milioane de țigarete de contrabandă, iar în urmă cu 5 ani, în 2018, volumul anual al capturilor s-a ridicat la 112 milioane de țigarete. Conform celor mai recente date Novel Research, în 2023 media anuală a contrabandei a crescut în România cu peste un punct procentual, până la 8,2%. Aceasta după ce în 2022 nivelul mediu anual al contrabandei scăzuse semnificativ, la 7,1%, acesta fiind și cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 15 ani, ceea ce a reprezentat implicit și venituri mai mari la bugetul de stat. În 2023, media anuală a contrabandei cu țigarete în România se situează în media europeană din 2022, evaluată la 8,2% conform studiului KPMG. Anul trecut au avut loc 2 revizuiri succesive ale accizei la produsele din tutun și nicotină, în contextul în care accizele și prețurile țigaretelor din România sunt cele mai mari din UE raportate la puterea de cumpărare. În țările învecinate României, țigările pot fi cumpărate chiar și la aproximativ jumătate din preț, contrabanda fiind astfel foarte profitabilă. De asemenea, România are 2.000 de km de graniță cu țări non-UE, în care prețul tutunului poate fi de până la trei ori mai mic. “Tendința ascendentă a nivelului contrabandei cu produse din tutun, precum și prevalența semnificativă a produselor contrafăcute indică riscuri majore care persistă la adresa siguranței comunităților și a dezvoltării economice, precum și la adresa veniturilor la bugetul de stat”, a declarat Ileana Dumitru, director Corporate & Regulatory Affairs al Ariei Europa centrală și de sud, BAT.
Producătorul francez Safran testează un design revoluționar de motoare pentru avioane
Producătorul francez de motoare Safran a început testele într-un tunel aerodinamic, pentru proiectul său tehnologic ”RISE”, un design revoluționar de motor destinat următoarei generații de avioane pentru curse pe distanțe medii, transmite Reuters. Safran și partenerul său GE Aerospace testează elementele de bază ale unui motor de avion cu pale deschise, capabil să reducă consumul de combustibil și emisiile cu 20%, de la jumătatea deceniului următor. Poziționat ca un posibil succesor al modelului de motor ”LEAP”, folosit pe avioanele Boeing 737 MAX și aproximativ jumătate din avioanele concurente Airbus A320neo, ”RISE” are pale de ventilatoare vizibile și ar avea de două ori diametrul modelelor comparabile de astăzi, în căutarea eficienței. O parte cheie a viitoarei certificări este așteptată să se concentreze pe gestionarea în siguranță a oricăror defecțiuni ale lamei, deoarece ventilatorul frontal care asigură cea mai mare parte a forței unui motor nu ar fi găzduit în carcasa convențională familiară avioanelor de pasageri. O machetă la scara de o cincime a conceptului ”Open Fan”, dezvăluită vineri reporterilor, se află într-un tunel vânt situat în afara Modane, în Alpii francezi, și va fi supusă la 200 de ore de testare. Tunelul de vânt S1MA a fost construit inițial după planuri și din piese din oțel capturate la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de pe un șantier de construcții din Tirolul austriac, unde Germania nazistă încerca să exploateze progresele în propulsie și aeronautică. Planurile au inclus un sistem de camere de testare interschimbabile, fiecare cântărind 500 de tone, care se încadrează în tunelul masiv dreptunghiular pe șine și care sunt încă utilizate astăzi.
Piața românească de fuziuni și achiziții a a ajuns la 7,1 miliarde dolari
Piața românească de fuziuni și achiziții (M&A) a înregistrat 241 de tranzacții în 2023, cu o valoare totală estimată de 7,1 miliarde de dolari, în creștere cu 6,1% față de valoarea estimată în 2022, de 6,6 miliarde dolari, și o reducere de 6,2% ca număr de tranzacții față de anul precedent, de 257, conform unui comunicat al EY România. La nivel global, în 2023, activitatea de fuziuni și achiziții și-a continuat traiectoria descendentă, prelungind declinul observat în 2022 și marcând un minimum al ultimilor 10 ani în ceea ce privește valoarea totală a tranzacțiilor. Această tendință a fost cauzată de factori precum creșterea costurilor de finanțare, intensificarea tensiunilor geopolitice, încetinirea generală a activității economice și accentuarea restricțiilor de reglementare. Compania de consultanță menționează că multiplele perturbări au dus la scăderea valorii pieței globale de fuziuni și achiziții cu 13% de la an la an, în timp ce activitatea de fuziuni și achiziții din Europa s-a redus cu 19%. În acest context, activitatea de fuziuni și achiziții din România în 2023, asemenea anului 2022, a continuat să sfideze atât tendințele globale, cât și pe cele regionale, remarcându-se încă o dată prin performanțele sale.
Societe Generale, patronul BRD, va desființa sute de locuri de muncă în Franța
Societe Generale, banca care deține BRD, se pregătește să desființeze sute de locuri de muncă pe piața sa de origine, Franța, ca parte a efortului directorului general Slawomir Krupa de a reduce costurile, potrivit unui articol publicat de Bloomberg News, preluat de Reuters. A treia cea mai mare bancă listată la bursă din Franța intenționează să anunțe concedierile operațiunilor sale interne în săptămânile următoare, se arată în articol, care citează persoane familiare cu acest plan. Peste 500 de roluri ar putea fi afectate, a spus una dintre persoane. Societe Generale a refuzat să comenteze. Krupa, care a preluat conducerea companiei în mai, se străduiește să revigoreze acțiunile băncii prin îndeplinirea obiectivelor de reducere a costurilor și a unor ținte conservatoare, pe care le-a stabilit în septembrie.
ANOFM se laudă cu 190.000 angajări prin intermediul său în anul 2023
Un număr de 190.039 persoane au fost încadrate în muncă, în 2023, ca urmare a implementării Programului Național de Ocupare a Forței de Muncă de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 decembrie 2023, 87.593 au peste 45 de ani, 31.863 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 31.793 au între 25 și 35 de ani, iar 38.790 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 42.065 sunt tineri NEET. Numărul femeilor încadrate este de 90.171, iar al bărbaților de 99.868, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 47,45%, respectiv de 52,55%. În funcție de rezidență, 98.603 persoane angajate în perioada de referință provin din mediul urban, iar 91.436 persoane sunt din mediul rural. Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (64.856), gimnaziale (45.505), profesionale (43.002), 19.671 fiind cu studii universitare.
