MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: În România, un turist din șase este străin. De unde vin cei mai mulți?
INS: Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în primul trimestru al anului au crescut cu 2,4%, la 2,47 milioane persoane, din care aproape 17% au fost străini n cei mai mulţi turişti străini au venit din Italia, Germania şi Regatul Unit
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în primul trimestru al anului, au însumat 2,471 milioane persoane, în creştere cu 2,4% faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,2%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 16,8%. ”Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 01.01.-31.03.2024, au însumat 2.471.200 persoane, în creştere cu 2,4% faţă de perioada 01.01.-31.03.2023. Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-31.03.2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,2%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 16,8%”, arată datele INS. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 01.01.-31.03.2024 au însumat 4.671.800, în creştere cu 2,4% faţă de cele din perioada 01.01.-31.03.2023. Din numărul total de înnoptări, în perioada 01.01.-31.03.2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 80,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 19,7%.
Durata medie a şederii, circa 2 zile
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada ianuarie-martie 2024 a fost de 23% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de perioada similar din 2023. Pe judeţe, în perioada 01.01.-31.03.2024, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (425.500 persoane), Braşov (325.700 persoane) şi Prahova (141.600 persoane), iar înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (858.900 persoane), Braşov (618.300 persoane) şi Prahova (283.500 persoane). Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 01.01.-31.03.2024 au provenit din: Italia (51.600 persoane), Germania (37.200 persoane) şi Regatul Unit (26.700 persoane). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-31.03.2024 de 3.002.900 persoane, în creştere cu 6,5% faţă de perioada 01.01.-31.03.2023. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-31.03.2024 de 4.478.300 persoane, în creştere cu 10,2% comparativ cu perioada 01.01.-31.03.2023.
Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna martie 2024 au însumat 854.900 persoane, în creştere cu 4,9% faţă de cele din luna martie 2023. Din numărul total de sosiri, în luna martie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81%, iar sosirile turiştilor străini 19,0%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna martie 2024 au însumat 1.601.000, în creştere cu 5,1% faţă de cele din luna martie 2023. Din numărul total de înnoptări, în luna martie 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 78,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 21,8%. Durata medie a şederii în luna martie 2024 a fost de 1,8 zile la turiştii români iar la turiştii străini de 2,1 zile. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna martie 2024 a fost de 22,9% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna martie 2023. Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, în luna martie 2024 au însumat 1.114.100 persoane, în creştere cu 10,5% faţă de luna martie 2023. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în luna martie 2024 au însumat 1.488.500 persoane, în creştere cu 9,9% comparativ cu luna martie 2023.
USR îi cere lui Ciolacu să prezinte planul de reducere a cheltuielilor: România nu mai poate funcţiona pe datorie
Liderul USR Cătălin Drulă atrage atenţia că datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB în februarie 2024, ceea ce este o încălcare a legii responsabilităţii fiscal-bugetare. El îi solicită premierului Ciolacu să prezinte de îndată planul de reducere a cheltuielilor şi adaugă că „România nu mai poate funcţiona pe datorie, cu împrumuturi la unele dintre cele mai mari dobânzi din Europa”. „Atenţie! Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB în februarie 2024. Este o încălcare a legii responsabilităţii fiscal-bugetare. Îi cer lui Marcel Ciolacu să prezinte de îndată planul de reducere a cheltuielilor. România nu mai poate funcţiona pe datorie, cu împrumuturi la unele dintre cele mai mari dobânzi din Europa. Potrivit legii responsabilităţii fiscal-bugetare, depăşirea pragului de 50% din PIB a datoriei publice ar trebui să declanşeze imediat un plan de reducere a cheltuielilor şi a datoriei. În loc să vină cu un plan clar, guvernul lui Marcel Ciolacu alege să ignore legea. În schimb, ce vor să facă e să aranjeze cifrele din pix. În ianuarie, datoria de 50,2% din PIB a fost «revizuită»”, din pixul ministrului Finanţelor al PNL, la 49,9%”, a scris Cătălin Drulă, marţi pe Facebook. El a mai preciza tcă „nu mai pot merge cu ascunderea adevărului”.
„E timpul ca Marcel Ciolacu să iasă în faţa românilor şi să spună unde s-au dus banii împrumutaţi, să prezinte un plan real de reducere a cheltuielilor şi să oprească imediat jaful public. Datoria României afectează viaţa fiecăruia dintre noi. Banii împrumutaţi astăzi de Ciolacu şi Ciucă pentru sinecuri şi pensii speciale vor trebui plătiţi, cu dobândă, de viitoarele generaţii. Pe 9 iunie, nu îi lăsa să îţi fure viitorul. Dreapta Unită va opri jaful public şi va lăsa mai mulţi bani în buzunarele românilor care muncesc cinstit”, a conchis Drulă.
Blocuri reabilitate pe banii UE
Proiectul care prevede folosirea fondurilor europene nerambursabile pentru reabilitarea termică a blocurilor în proporţie de 90%, adoptat de Cameră n legea merge la promulgare n
Deputaţii au adoptat, decizional, proiectul care aprobă ordonanţa de urgenţă 179/2022 pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Propunerea legislativă prevede că pentru finanţarea reabilitării termice a blocurilor să fie folosiţi mai mulţi bani din fondurile europene nerambursabile, respectiv 90%, şi mai puţini din bugetele locale sau cele ale asociaţiilor de proprietari. Legea merge la promulgare. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, astfel încât pentru finanţarea reabilitării termice a blocurilor să fie folosiţi mai mulţi bani din fondurile europene nerambursabile, respectiv 90%, şi mai puţini din bugetele locale sau cele ale asociaţiilor de proprietari. Astfel, proiectul de act normativ are drept finalitate, prin instituirea unor excepţii de la cadrul legislativ actual, asigurarea posibilităţii finanţării unor activităţi/lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, pentru perioada de programe 2021 – 2027, inclusiv din fondurile europene nerambursabile aferente Politicii de Coeziune. Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, pe 15 februarie 2023, iar votul Camerei a fost decizional. Prin urmare, legea merge la promulgare.
AstraZeneca anunţă că va retrage vaccinul COVID-19
AstraZeneca anunţă că a iniţiat retragerea la nivel mondial a vaccinului său COVID-19 din cauza unui "surplus de vaccinuri actualizate disponibile", transmite Reuters. De asemenea, compania a precizat că va proceda la retragerea autorizaţiilor de introducere pe piaţă a vaccinului Vaxzevria în Europa. "Deoarece între timp au fost dezvoltate mai multe variante ale vaccinului COVID-19, există un surplus de vaccinuri actualizate disponibile", a declarat compania, adăugând că acest lucru a dus la o scădere a cererii pentru Vaxzevria, care nu mai este fabricat sau furnizat. Potrivit presei, producătorul de medicamente anglo-suedez a recunoscut anterior, în documente judiciare, că vaccinul provoacă efecte secundare precum formarea de cheaguri de sânge şi scăderea numărului de trombocite. Solicitarea firmei de retragere a vaccinului a fost făcută pe 5 martie şi a intrat în vigoare pe 7 mai, potrivit Telegraph, care a relatat primul această evoluţie. AstraZeneca, listată la Londra, a început să se orienteze spre vaccinurile împotriva virusului sinciţial respirator şi spre medicamente împotriva obezităţii prin mai multe tranzacţii anul trecut, după o încetinire a creşterii, în urma scăderii vânzărilor medicamentului COVID-19.
Microsoft, reclamat în Spania privind practicile în domeniul cloud
Microsoft a fost reclamat marţi de un grup spaniol de startupuri cu privire la practicile sale în domeniul cloud, la autoritatea de reglementare antitrust din Spania, aceasta fiind cea mai recentă plângere privind serviciile sale de cloud computing în creştere rapidă, care a urmat plângerii la UE a unui grup comercial, transmite Reuters. Gigantul tehnologic din SUA ocupă locul al doilea în sectorul cloud computing, în urma liderului de piaţă Amazon, dar se aşteaptă să reducă rapid diferenţa faţă de acesta, deoarece un grup de funcţii AI generative alimentate de tehnologia OpenAI atrage utilizatorii de afaceri. Asociaţia spaniolă a startup-urilor, care reprezintă peste 700 de startupuri din Spania, a citat o serie de presupuse practici anticoncurenţiale ale Microsoft în ultimii ani. ”Microsoft nu numai că a profitat de poziţia dominantă pe pieţele sistemelor de operare (Windows) şi a software-ului tradiţional de productivitate (Microsoft Office, Windows Server, SQL Server) pentru a forţa utilizarea cloud-ului său Azure, dar a impus şi bariere artificiale, care limitează capacitatea startupurilor de a concura în mod corect şi competitiv”, se arată în plângerea văzută de Reuters. ”Aceste practici includ bariere în calea portabilităţii datelor sau condiţii contractuale care restricţionează concurenţa în licenţele software, împiedicând alegerea liberă a furnizorilor acestor servicii, reducând capacitatea de alegere şi flexibilitatea de care au nevoie startupurile pentru a fi capabile să fie rezistente, să inoveze şi să se dezvolte,” potrivit documentului. Microsoft şi-a apărat practicile în sectorul cloud. ”Microsoft oferă clienţilor noştri opţiune şi flexibilitate pentru a trece la un alt furnizor de cloud gratuit, iar termenii noştri de licenţă le permit clienţilor noştri şi altor furnizori de cloud să ruleze şi să ofere software Microsoft pe fiecare cloud. Ne vom implica cu Asociaţia Spaniolă de Startup pentru a afla mai multe despre preocupările sale”, a spus un purtător de cuvânt. Asociaţia a cerut organului de supraveghere a concurenţei din Spania să lanseze o investigaţie şi să ia măsuri urgente pentru a asigura o piaţă competitivă. ”Credem că toate companiile ar trebui să poată concura într-un mediu de egalitate pentru a nu rămâne în urmă nici ca clienţi, nici ca nişte companii care furnizează această tehnologie”, a declarat Carlos Mateo, preşedintele Asociaţiei Spaniole de Startup, într-un comunicat.
