ZdV TV

Județe la stăpân - Vrancea - Prima Parte | De ce judeţul lui Marian Oprișan, deşi are un potenţial imens, se află la polul sărăciei

Ziarul de Vrancea
29 sep 2019 3328 vizualizări

JUDEȚE LA STĂPÂN - VRANCEA, partea I. Are cea mai mare surpafață viticolă, are munte cu aer curat, terenuri agricole întinse, potenţial turistic. N-are însă infrastructură şi nici investitori.

VIDEO:stirileprotv.ro

35.000 de oameni sunt plecaţi din acele locuri, dacă privim în cifrele ultimului recensământ, iar cei rămaşi câştiga puţin. Este Vrancea, un judeţ condus de 20 de ani de un politician celebru, Marian Oprișan.

Orice discuţie despre lipsurile din judeţ e considerată un atac şi pare desprins de realităţile Vrancei pe care ar fi trebuit, cu toate aceste resurse, să o facă prosperă.

Vrancea e cunoscută pentru viile întinse şi vinul bun. Pentru hainele scumpe cusute în fabricile din judeţ şi trimise la export, dar şi pentru cel mai ozonat aer din Europa, respirabil în Soveja.

Vrancea e însă celebră şi pentru drumurile proaste, pentru satele şi oraşele care sunt pustiite de oamenii plecaţi să muncească în străinătate.

Vrancea e cunoscută şi pentru că a dat politicii româneşti unul dintre cei mai cunoscuţi şi longevivi şefi de judeţ. Marian Oprisan conduce Vrancea de aproape 20 de ani şi unul dintre cei mai bogaţi politicieni romani, deşi declaratia de avere nu arata asta. 

Călătorie printr-un judeţ odată prosper

Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea: “Este o exagerare că Vrancea e la polul sărăciei. Haideţi să ne uităm în rapoarte cu acurateţe!”

Ne-am uitat cu acurateţe şi am văzut ca vrâncenii au al patrulea cel mai mic salariu mediu pe economie din ţară. Doar o treime din popuatie are canalizare, iar gazul a ajuns în doar patru comune potrivit INS.

Asta în condiţiile în care are un potenţial uriaş. Vrancea deţine cea mai mare suprafaţă viticolă din ţară, mai exact 25 de mii de hectare. O comoară din care oamenii din satele şi comunele vrâncene n-au făcut însă avere.

Doar 3.000 de hectare sunt declarate recoltă, potrivit unui raport guvernamental care analizează potenţialul viticol al regiunii. Restul se împarte între circa 10 mii de proprietari cărora legea le permite să producă pentru consum zece vagoane, aşadar puţini dezvolta o afacere.

Există şi mici producători care funcţionează legal, dar care trăiesc la limită pentru că n-au piaţa de desfacere.

Familia Marianei deţine 10 hecare de viță de vie şi are o cramă mică. Au umplut butoaiele şi aşteaptă o minune pentru că pur şi simplu n-au cui să vândă vinul.

″- N-aţi putea să-l vindeţi spre alţi producători?

- Nu, pentru că nu se vinde. Am scos şi am pus livadă, că nu se merită”.

În 2017, Ministerul Agriculturii a impus o taxă de 800 de lei la hectar producătorilor care fac vin de masă, exact produsul care iese din viile micilor producători. S-au revoltat, au explicat că taxa e cât subvenția şi cu asta au rămas. Vecinii Marianei îşi vând parte din producţia de vin la poartă.

Ana Maria Costache: “Nu avem unde să desfacem, nu încăpem de aşa zişii samsari, ei cumpără de la noi, iar noi dacă nu avem spaţii suntem obligaţi”.

În perioada comunistă Vrancea era cel mai mare exportator de vinuri produse în cele trei mari podgorii: Panciu, Coteşti şi Odobeşti. Din cele cinci IAS-uri, câte existau în judeţ, plecau spre piaţa românească şi tone de vin la export.

Cea mai mare staţiune de cercetare din ţară, în conservare

La Odobeşti era cea mai mare staţiune de cercetare din ţară. Aici se năşteau soiurile noi de viță de vie, dar şi butaşi de plantat.

Combinatul de Odobeşti, care livra tone de vin în trecut, e azi în conservare. Un colos în care n-a mai vrut nimeni să investească.

Staţiunea de cercetare a trecut în administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole, iar azi doar trei cercetători mai fac munca ce-i ajuta pe viticultori să-şi vindece viile de boli.

În crama staţiunii sunt şi mostrele de vinuri din soiuri autentice româneşti. Directorul staţiunii crede că asta ar putea fi cheia spre succesul viticultorilor care spune că Vrancea îşi atinge potenţialul viticol doar în proporţie de 50-60%. 

În Vrancea există totuşi un potenţial prea puţin exploatat: turismul viticol pentru care Consiliul Județean a accesat 100.000 euro, bani europeni pentru un drum al viilor unde turiştii veneau să deguste vin în crame. Turiştii n-au dat navală poate şi de teamă că-şi vor rupe maşinile în gropile din şosele.

Drumul ne-a dus la Urecheşti, unde ne-am oprit să întrebăm ce putem vizita pe drumul vinului.

Primarul ia act de prezenţa noastră. Vorbeşte de lucrari, care sunt cu cântec şi descriu un mecanism prin care banii publici sunt scurşi spre diverse firme pe care presa locală le numeşte de casă. Nicolae Bratosin vorbeşte despre principalul obiectiv de vizitat - Mănăstirea Vărzărești. Mai exact despre drumul până acolo.

O pagubă uriaşă pentru o comunitate mică şi săracă

În 2008 primarul de dinaintea lui atribuie unei firme amenajarea drumului spre mănăstire, care cuprindea şi refacerea unui pod care la scurt timp a fost demolat, şi se ajunge la o variantă provizorie pe un teren privat.

În baza unei expertize extrajudiciare, primarul a cerut recuperarea sumelor de la vinovaţi. Parchetul a dispus o expertiză din care rezultă că o serie de lucrări au fost plătite şi neexecutate, primăria fiind prejudiciată cu aproape un milion de lei doar din această lucrare.

Mănăstirea Vărzărești se află în mijlocul unei păduri de stejari, iar biserica veche datează din 1664. Maica stareţă îl întreabă pe primar când se repară drumul care apare în acte ca fiind modernizat.

Mergem spre celălalt pod expertizat de parchet. 

Text informații + foto+ VIDEO:stirileprotv.ro

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.