Timp Liber

Prin aproape, aproape - Interviu realizat cu muzeograful vrâncean Ionuț Iliescu

Elizia și Vasile Lefter
8 nov 2022 2139 vizualizări

Ziarul de Vrancea publică astăzi al șaselea interviu din seria celor realizate pentru cotidianul nostru de profesorii Elizia și Vasile Lefter, „mai altfel”, cu vrânceni aflați în țară. Interviurile sunt publicate sub genericul „Prin aproape, aproape. Ei sunt ai Vrancei și ai Țării!”. Intervievatul de astăzi este muzeograful vrâncean Ionuț Iliescu.

Născut la Panciu, căsătorit cu profesoara de istorie Luminița Iliescu muzeograful vrâncean Ionuț Iliescu precizează în interviu  că pe lista proiectelor sale viitoare figurează publicarea unui volum care îl are în prim plan pe unul din fascinantele personaje ale Vrancei-haiducul Constantin Bahnă. De asemenea, ar dori ca în viitorul apropiat, împreună cu aceiași doi colegi cu care a colaborat în redactarea primului volum al Istoriei Poliției orașului Focșani-Mădălina Racoș și Florin Daniel Mihai - să dea la tipar și volumul al doilea. Intenționează de asemenea ca în aceeași formulă să fie publicat un volum despre Jandarmeria Județului Putna. Visează ca înainte de pensie, să fie coautor la un volum dedicat echipei de fotbal Unirea Focșani.

Întrebarea nr 1 a profesorului Vasile Lefter: Destinul ne proiectează pe anumite zone existențiale. Domnule Ionuț Iliescu, unde și cum ați apărut în lumina vieții?

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: M-am născut în orașul Panciu, în data de 7 ianuarie 1973. Deși părinții se gândeau să-mi pună numele Mircea, la sugestia bunicii dinspre tată am fost botezat cu numele Sfântului din ziua respectivă, Ioan Botezătorul. Așadar, Mircea a devenit...Ionuț.Cel puțin până acum, Sfântul m-a protejat în clipele grele. Sper ca și de acum încolo să fie la fel.

Întrebarea nr 2 a profesorului Vasile Lefter: Părinții v-au îndrumat și educat cu mare dragoste și atenție. Sunteți respectuos și tenace în acumularea informațiilor și transmiterea lor prin articole, lucrări științifice, conferințe etc. Vorbiți-ne despre activitatea științifică.

Răspunsul muzeografului Ionuț Iliescu:  Indiferent de ce sarcină am de îndeplinit, fiecare activitate pe care o desfășor are la bază dorința de a evidenția valorile noastre naționale.Și aceasta cu atât mai mult cu cât de mai bine de trei decenii asist așa „ca simplu cetățean“ la  un atac fără precedent la adresa trecutului nostru national, a personalităților ce ne definesc ca popor și civilizație. Punerea aceasta „la zid” a feliei de univers numită România mă determină a susține în activitatea mea zilnică cee ce avem noi ca națiune valoros și bun. Și aceasta, cu atât mai mult cu cât tineretul - cel mai important segment al publicului muzeal - parcurge un curriculum care prezintă oarecum superficial anumite conținuturi fundamentale din istoria națională. Le amintesc tinerilor că tot cee ace văd în muzeu îi ajută să înțeleagă faptul că aidoma tuturor popoarelor lumii avem cu ce să „ieșim în lume“ și că am fost în Europa dintotdeauna, pentru simplul fapt că aici am evoluat ca entitate politică și spiritual. Concluzia este că, indiferent de țara în care vor trăi și vor munci, în vene le va curge sânge românesc, lucru de care trebuie să fie mândri, mândri precum culmile Carpaților.

Întrebarea nr 3 a profesorului Vasile Lefter: Sunteți frecvent prezent la Arhivele Statului din Focșani în vederea scoaterii la lumină a valorilor istorice de pe plaiurile mioritice. Este pasiune sau obligație profesională?

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: La început a fost obligație profesională, chiar și atunci când eram student și desfășuram practica de specialitate sau îmi pregăteam Lucrarea de licență. La fel au stat lucrurile și în primii ani de activitate, când primeam ca sarcină de serviciu documentarea pentru anume subiect… .Apoi, pe măsură ce anii au trecut, obligația a devenit pasiune, dorind să știu cât mai multe despre subiectul cercetat pentru a-I scrie povestea cât mai bine. Aveam sentimentul că fiecare dosar cercetat devnea o „cărămidă” pusă la temelia micii cetăți pe care o construiam sau, dacă vreți, o nouă filă a „poveștii” pe care o scriam.

Întrebarea nr 4 a profesorului Vasile Lefter: Sunteți atras sufletește de profesia de muzeograf și de funcția pe care o dețineți?

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: Răspunsul nu poate fi decât afirmativ. Dincolo de obligațiile profesionale, trebuie să existe un fel de foc interior care să alimenteze motorul  ce funcționează de atâta vreme. Din acest punct de vedere, nu ai cum să te gândești la sfârșitul programului zilnic sau să numeri zilele rămase până la sfârșitul de săptămână.

Întrebarea nr 5 a profesorului Vasile Lefter: Știm că atunci când profesia și pasiunea pentru profesie interacționează, obstacolele pot fi depășite mai ușor. Cum ați reușit să învingeți dificultățile ivite pe plan profesional?

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: Fără îndoială că există și situații în care ai impresia că dai de greu. Indiferent de cât de mare este volumul de muncă sau cît de puțin timp ai la dispoziție, trebuie să te înarmezi cu mult calm și infinită răbdare. Apoi, singur sau în echipă, pe baza unui plan de acțiune, rezolvi problema pas cu pas, până când poți spune, precum latinii că „sfârșitul încununează opera.”

Întrebarea nr 6 a profesorului Vasile Lefter: Care sunt calitățile unui muzeograf de succes?

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: Consider că nu poți avea satisfacții profesionale dacă nu manifești seriozitate, ambiție, dorință permanentă de cunoaștere, peste toate acestea presărând măcar o fărâmă de suflet.

Întrebarea nr 7 a profesorului Vasile Lefter. Proveniți dintr-o familie armonioasă și aveți o familie minunată. Luminița este un profesor cu vocație didactică, dumneavoastră sunteți un specialist dedicat profesiei. Cum colaborează doi istorici în aceeași familie?

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: Întotdeauna informațiile unuia le completează pe ale celuilalt, mai ales atunci când configurăm parteneriate educaționale, lecții pe o temă anume, vizite la muzeele din țară, excursii tematice, concursuri școlare.

Întrebarea nr 8 a profesorului Vasile Lefter:Care este perioada din istoria locală care v-a prins în mrejele sale? Relatați-ne secvențe din istoria tumultoasă vrânceană și națională.

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: Preocupările mele au abordat subiecte din perioada modernă și contemporană a istoriei locale. Fără îndoială, multe depășesc, prin importanță și implicații, granițele județului nostrum. Nu întâmplător, savantul Nicolae Iorga spunea că ținutul Vrancei  reprezintă „o imagine în mic a țării”. Unul dintre subiectele preferate este desigur, cel referitor la marele Meccena al Focșanilor, Maior Gheorghe Pastia, pe care-l consider cel mai important cetățean al orașului, din toate timpurile. Deși nu era cel mai bogat din urbe, a înzestrat orașul de pe Milcov cu două instituții care înscriu definitiv Focșanii pe harta culturală a țării: Teatrul și Ateneul care-i poartă numele. Din punct de vedere politic, orașul Focșani și județul Putna datorează mult familiei Săveanu și prefectului Vasile Țiroiu, cu toții exponenți ai Partidului Național Liberal, care a clădit, practic, o țară din temelii. Dezvoltarea fără precedent a României nu avea cum să ocolească județul Putna, renăscut după Marele Război precum pasărea Phoenix.

Întrebarea nr 9 a profesorului Vasile Lefter: Aveți multe idei sintetizate în proiecte. Ne puteți relata câteva?

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: Pe lista proiectelor figurează publicarea unui volum care îl are în prim plan pe unul din fascinantele personaje ale Vrancei-haiducul Constantin Bahnă. De asemenea, mi-aș dori ca în viitorul apropiat, împreună cu aceiași doi colegi cu care am colaborat în redactarea primului volum al Istoriei Poliției orașului Focșani-Mădălina Racoș și Florin Daniel Mihai - să dăm la tipar și volumul al doilea. Mă gîndesc, ca în aceeași formulă să fie publicat un volum despre Jandarmeria Județului Putna. În fine, visez ca înainte de pensie, să fiu coautor la un volum dedicat echipei de fotbal Unirea Focșani.

Întrebarea nr 10 a profesorului Vasile Lefter: În descifrarea istoriei milenare a Vrancei, dispuneți de suportul necesar financiar din partea administrației locale și naționale?

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: Dacă nu ar fi existat acest sprijin, niciunul din proiectele la care am lucrat în echipă nu s-ar fi concretizat.

Întrebarea nr 11 a profesorului Vasile Lefter: Relatați-ne câteva activități care v-au adus satisfacții profesionale maxime.

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: Din perspectiva timpului, cele mai mari satisfacții profesionale sunt cele legate de cărțile pe care am reușit să le public până în prezent în calitate de coautor, abordând subiecte din cele mai diverse: Ctitoriile maiorului Gheorghe Pastia, Istoricul Oganizației județene Putna a Partidului Național Liberal, Stațiunile balneoclimaterice vrâncene Vizantea și Soveja, Colectivul profesoral al Liceului Unirea și Istoricul Poliției focșănene.

Întrebarea nr 12 a profesoarei Elizia Lefter: Ca profesoară la Colegiul Economic îmi amintesc cu plăcere cum după admiterea la Facultatea de Istorie de la Universitatea din București, însoțit de distinsa dumneavoastră Mamă ați venit la Colegiul Economic, mulțumindu-mi pentru succesul de la admitere. Credeți că politețea și emotivitatea sunt slăbiciuni sau puncte forte?

Răspunsul muzeografului vrâncean Ionuț Iliescu: Politețea ar trebui să fie un modus vivendi, acel ceva care între multe altele, ar trebui să ne definească propria condiție existențială. Ar fi de dorit ca politețea să fie o stare de spirit, o trăire și nu o mască pe care să o afișăm ocazional în societate. La rândul ei, emotivitatea ar trebui să fie privită în limitele unei stări sufletești care trădează o sensibilitate a celui care o trăiește și o manifestă. Dacă ne raportăm la vremurile actuale, în care egoismul atinge cote paroxistice, lipsa de modele este evidentă, împletindu-se cu dezinteresul de a aprecia puținele repere care mai există, atunci, într-adevăr, emotivitatea ajunge să fie un veritabil călcâi al lui Ahile, de nimeni înțeleasă și aproape unanim disprețuită.

Mulțumim pentru timpul acordat!


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.