Timp Liber

Astăzi despre Valeria Seciu

Ziarul de Vrancea
31 iul 2019 539 vizualizări

Valeria Seciu (n. 1 august 1939 în București) este o îndrăgită actriță de teatru, film, radio, voce și televiziune din România

A urmat cursurile Institutului de Teatru din București, la clasa lui A. Pop Marțian, între 1960-1964, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care, ulterior, avea să-i devină soț. Printre colegii săi de promoție s-au numărat: Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mariana Mihuț, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dora Cherteș, Cătălina Pintilie, Mircea Andreescu.

A debutat, în 1964, pe scena Teatrului Național din București, alături de Ion Caramitru, în piesa Eminescu de Mircea Ștefănescu, sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu, întruchipând-o pe Veronica Micle. În același an și-a făcut, de asemenea, debutul în film, jucând în pelicula Casa neterminată, regizată de Andrei Blaier. După doi ani petrecuți la Cluj, unde a interpretat două roluri, în Androcle și leul de G.B. Shaw și Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, a revenit în echipa Teatrului Național din București (memorabilă rămâne prezența ei în Cordelia din Regele Lear în regia lui Radu Penciulescu), pe care, cu excepția câtorva colaborări, nu a mai părăsit-o până în 1978, când s-a alăturat trupei Teatrului Mic. Aici, sub directoratul scriitorului Dinu Săraru, s-a produs deplina sa maturizare artistică, la contactul cu regizoarea Cătălina Buzoianu și în parteneriate legendare de scenă cu actorii Ștefan Iordache și Gheorghe Visu. Marile roluri din această etapă le-a creat în spectacole precum Să îmbrăcăm pe cei goi, Maestrul și Margareta, Niște țărani, Cerul înstelat deasupra noastră, Doamna cu camelii.

La începutul anilor 1990 a înființat și condus Teatrul Levant, una dintre primele instituții independente de gen apărute după căderea regimului comunist, continuând însă să joace și la Teatrul Mic, cu realizări notabile: recitalul Arta iubirii sau rolul Arkadina, din Pescărușul de Cehov, ambele în regia Cătălinei Buzoianu. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare inspirată a actriței cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul Pelicanul, după August Strindberg (1994), montat într-un spațiu neconvențional (un depozit al Sălii Dalles). În 1998 a colaborat la Teatrul Nottara cu regizorul Alexandru Dabija în spectacolul "Lungul drum al zilei către noapte (E. O'Neill), fiind nominalizată mai apoi la Galele UNITER pentru cel mai bun rol principal feminin. După 2000 apare mai rar pe scenă, fiecare apariție reprezentând însă un succes de public și de critică, două dintre creațiile sale recente (Esme Allen în Cum gândește Amy de David Hare, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Mic, 2006, și Gloucester în Lear, după W. Shakespeare, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra, 2008) fiind răsplătite cu premii acordate de UNITER. O altă distincție importantă, medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”, i-a fost atribuită actriței în 2000 de către președintele statului pentru merite deosebite în promovarea și interpretarea operei poetului, mai cu seamă prin intermediul spectacolului Trecut-au anii, recital de poezie și muzică susținut ani de-a rândul pe diverse scene alături de actorii Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan și de clarinetistul Aurelian Octav Popa. Pe lângă rolurile interpretate pe scenă sau ecran, ea a dat viață multor personaje la teatrul radiofonic.

Valeria Seciu a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu. În 1968 s-a născut fiul lor, Alexandru; acesta este astăzi călugăr la Muntele Athos, purtând numele de Monahul Daniil; el se numără printre traducătorii celei mai recente ediții românești a culegerii de texte teologice Everghetinos (din gr., „Binefăcătoarea”).

Filmografie

    Casa neterminată, de Dimos Rendis, regia Andrei Blaier (1964)

    Asediul, de Corneliu Leu, regia Mircea Mureșan (1971)

    Parașutiștii, de Mihai Opriș, regia Dinu Cocea (1972)

    Instanța amână pronunțarea, regia Dinu Cocea (1976)

    Casa de la miezul nopții, de Fănuș Neagu, regia Gheorghe Vitanidis (1976)

    Regăsire, regia Ștefan Traian Roman (1977)

    Râul care urcă muntele, regia Cristiana Nicolae (1977)

    Înainte de tăcere, de Alexa Visarion, regia Alexa Visarion (1978)

    Clipa, de Dinu Săraru, regia Gheorghe Vitanidis (1979)

    Speranța, regia Șerban Creangă (1979)

    Ion: Blestemul pămîntului, blestemul iubirii(1978) - Savista

    Lumini și umbre- Serial TV, de Titus Popovici, regia Andrei Blaier/Mihai Constantinescu/Mircea Mureșan (1979)

    Bună seara, Irina, regia Tudor Mărăscu (1980)

    Vânătoare de vulpi, de Dinu Săraru, regia Mircea Daneliuc (1980)

    Mult mai de preț e iubirea, de Nicolae Țic, regia Dan Marcoci (1982)

    Escapada, de Mircea Radu Iacoban, regia Cornel Diaconu (1983)

    Dragostea și revoluția, de Dinu Săraru, regia Gheorghe Vitanidis (1983)

    Vreau să știu de ce am aripi, regia Nicu Stan (1983)

    Furtună în Pacific, regia Nicu Stan (1985)

    Adela după un roman de Garabet Ibrăileanu, regia Mircea Veroiu (1985)

Roluri în teatru

La Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București (selectiv)

    - Veronica Micle - „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu, regia Sică Alexandrescu (1964)

    - Dona Elena - „Castiliana”, de Lope de Vega, regia Horea Popescu, 1966

    - Otilia - „Enigma Otiliei”, după George Călinescu, regia Ion Cojar, 1968

    - Aglaia Epancina - „Idiotul”, după F.M. Dostoievski, regia Al. Finți, (1969)

    - Margaret - „Fanny”, de G. B. Shaw, regia Mihai Berechet, 1970

    - Honey - „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, de Edward Albee, regia Michel Făgădău, 1970

    - Cordelia - „Regele Lear”, de W. Shakespeare, regia Radu Penciulescu, 1970

    - Corina - „Jocul de-a vacanța”, de Mihail Sebastian, regia Mihai Berechet, 1971

    - Ana - „Valiza cu fluturi”, de Iosif Naghiu, regia Sanda Manu, 1975

    - Lady Anne - „Richard al III-lea”, de W. Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976

    - Amanda Wingfield - „Menajeria de sticlă”, de Tennessee Williams, regia Cătălina Buzoianu (2006)

La Teatrul Mic din București (selectiv)

    - Ersilia Drei - „Să îmbrăcăm pe cei goi", de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1978)

    - Doamna mascată - „Minetti”, de Thomas Bernhard, regia Anca Ovanez-Doroșenco (1979)

    - Margareta - „Maestrul și Margareta”, de Mihail Bulgakov, regia Cătălina Buzoianu (1980)

    - Genica - „Niște țărani”, de Dinu Săraru, regia Cătălina Buzoianu(1981)

    - Ea - „Cerul înstelat deasupra noastră”, de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu (1984)

    - Marguerite Gautier - „Doamna cu camelii”, de Alexandre Dumas, regia Cătălina Buzoianu (1985)

    - Aelita - „O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord”, de Eduard Radzinski, regia Dragoș Galgoțiu (1986)

    -...- „Arta iubirii”, de ..., regia Cătălina Buzoianu (1989)

    -...- „Actorii”, de ..., regia Alexa Visarion (1990)

    - Donata Genzi - „Regăsire”, de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1991)

    - Irina Nikolaevna Arkadina - „Pescărușul”, de A.P.Cehov, regia Cătălina Buzoianu (1993)

    - Vivian Bearing - „Spirit”, de Margaret Edson, regia Cătălina Buzoianu (2001)

    - Esme Allen - „Cum gandeste Amy”, de David Hare, regia Cătălina Buzoianu (2005)

    - Spiritul Mamei - „Furtuna”, de W. Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu, 2009

La Teatrul Național din Cluj

    - Lavinia - „Androcle și leul”, de G. B. Shaw, regia Janos Taub, 1965

    - Domnița Anca - „Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regia Val Mugur, 1966

La Teatrul „C. I. Nottara” din București

    - Monahova - „Barbarii”, de Maxim Gorki, regia Alexa Visarion, 1976

    - Mary Cavan-Tyrone - „Lungul drum al zilei către noapte”, de Eugene O’Neill, regia Alexandru Dabija, 1998

La Teatrul Levant din București

    - Mama - „Pelicanul”, de August Strindberg, regia Cătălina Buzoianu, 1995

La Teatrul Act din București

    - Doamna Bruscon - „Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007)

La Club „La Scena”

    -...-„Top Dogs/Șomeri de lux”, de Urs Widmer, regia Theo Herghelegiu (2004)

La Teatrul Bulandra din București

    - Charlotte - „Noile suferințe ale tânărului W”, de Ulrich Plentzdorf, regia Olimpia Arghir, 1973

    - Brenda - „Ferma”, de David Storey, regia Sanda Manu, 1975

    - Gertrude - „Hamlet”, de W. Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 2000

    - Gloucester - „Lear”, de William Shakespeare, regia Andrei Șerban, 2008

Roluri în teatrul TV

    Rața sălbatică de Henrik Ibsen, regia Petre Sava Băleanu - Hedwiga

    Troienele de J.P. Sartre, după Euripide, regia Petre Sava Băleanu, 1967 - Casandra

    Citadela sfărâmată de Horia Lovinescu

    Woyzeck de George Buchner, 1970 - Marie

    Trei surori de A. P. Cehov, regia Ion Barna, 1971 – Irina

    Pescărușul de A. P. Cehov, regia Petre Sava Băleanu, 1974 - Nina Zarecinaia

    Turnul de Fildeș după Camil Petrescu, regia Cornel Todea, 1978 - Maria Sinești

    Suflete tari de Camil Petrescu, regia Cornel Todea, 1979 - Maria Sinești

    Livada din noi de Constantin Chiriță, regia Constantin Dinischiotu, 1980

    Inimă fierbinte de Octavian Sava, 1982

    Jocul ielelor de Camil Petrescu, regia Dan Necșulea, 1982 - Maria Sinești

    Ciuta de Victor Ion Popa, 1984

    O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia Sorana Coroamă Stanca, 1984 - Veta

    O femeie drăguță cu o floare și fereastra spre nord de Eduard Radzinski, regia Olimpia Arghir, Dragoș Galgoțiu - rol Aelita

    Vocea umană de Jean Cocteau, regia Cătălina Buzoianu, 1990

    Femeia mării de Henrik Ibsen, regia Olimpia Arghir - Elida

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

La mulți ani, Valeria Seciu!


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.