Astăzi creștinii ortodocși și catolici îi prăznuiesc în același timp pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Calendarul ortodox a fixat o singură dată pentru a-i celebra pe acești doi „pionieri” ai bisericii primare, ambii martirizați la Roma, în anul 67. Deși sunt foarte diferiți, biserica i-a sărbătorit mereu împreună, existând un motiv pentru asta, în ciuda călătoriilor nu prea asemănătoare. Petru l-a frecventat pe Iisus și l-a însoțit de la început în Galileea, iar Pavel l-a cunoscut pe Hristos înviat, pe drumul Damascului.
După cum se spune încă din primele secole, Petru și Pavel sunt doi stâlpi ai bisericii primitive, două căi indispensabile și complementare ale credinței: una, tovarășă cu Iisus istoric, cealaltă, misionar al unui Hristos înviat cunoscut numai în credință.
Cine sunt cei doi apostoli Petru și Pavel
În relația sa cu Hristos, Petru are o densitate umană mai profundă decât singura funcție de autoritate și garant al credinței. Mai întâi, om de câmp și om cu inimă, a lăsat totul pentru a-l urma pe Iisus. Barca lui, mrejele, familia, rudele lui. El a devenit cu adevărat un pescar de oameni. Slujirea lui Simon, pe care Hristos îl va numi Petru, a fost rapid recunoscută ca ca garant al unității.
Saul, înainte de a fi cunoscut drept Pavel, a fost un fariseu evreu, cărturar, cetățean roman al orașului Tars, din Asia Mică. Instruit la cea mai bună școală biblică, cea a lui Gamaliel, în tinerețe avea înclinație spre comportamente sectare și violente, precum zeloții. A vânat toți dizidenții evrei care i se păreau dăunători cauzei rezistenței naționale.
Apoi, pe drumul către Damasc, viața i s-a schimbat brusc, renunțând la acele feluri de cântări care îi împiedicau viziunea asupra realității. Când Anania l-a găsit pe Saul, i-a zis: „Frate Saul, Isus m-a trimis ca să-ți deschid ochii”. Imediat, Saul a putut să vadă din nou, fiindcă orbise. El a învățat despre Isus și a devenit continuatorul lui.
Fiind acum botezat ca creștin, Saul a început să predice în sinagogi, împreună cu frații lui creștini. Trei ani, Saul le-a predicat locuitorilor din Damasc. De aceea, iudeii au început să-l urască pe Saul și au plănuit să-l ucidă. Aflând de acest complot, frații creștini l-au ajutat să scape. Pentru a-l scoate din Damasc, l-au pus într-un coș și l-au coborât printr-o gaură din zidul orașului.
Când a ajuns la Ierusalim, Saul a încercat să li se alăture fraților de acolo, dar acestora le era frică de el. Atunci un frate amabil, numit Barnaba, l-a dus pe Saul la apostoli și i-a convins că el se schimbase cu adevărat. Saul a început să predice cu zel vestea bună împreună cu congregația din Ierusalim. Mai târziu, el a ajuns să fie cunoscut sub numele de Pavel, după cum relatează cartea Faptele Apostolilor.
Punctul comun dintre cei doi apostoli
Punctul comun dintre Petru și Pavel este tulburarea completă produsă de Hristos în viețile lor, ilustrată în ambele cazuri prin schimbarea numelui, inclusiv Petru, care a lăsat totul pentru a-L urma pe Isus. Petru este piatra pe care Hristos își zidește biserica. Pavel, predicatorul care va călători prin bazinul Mediteranei pentru a aduce Evanghelia păgânilor.
Amândoi vor muri ca martiri. Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar lui Pavel i s-a tăiat capul. Potrivit tradiției, primul a fost înmormântat la Vatican, lângă Calea Triumfală, în anul 64, iar al doilea a fost îngropat pe Calea Ostia, în anul 67.
Prin urmare, Petru a fost la temelia Bisericii, în timp ce Pavel și-a dedicat viața răspândirii Evangheliei. Două destine pentru un scop comun, după cum subliniază Sfântul Augustin într-o predică rostită în cadrul sărbătorii Sf. Petru și Pavel: „Într-o singură zi, sărbătorim patima celor doi apostoli, dar aceștia doi sunt una. Petru a precedat, Pavel a urmat. Să le iubim deci credința, existența, ostenelile, suferințele lor! Să iubim obiectele mărturisirii și propovăduirii lor!”
Se sărbătoresc împreună pe 29 iunie, sunt citați împreună în ectenia sfinților, sunt de fiecare parte a lui Hristos în mozaicurile absidelor bizantine sau romanice. Și totuși, nu s-au văzut prea mult. Pavel s-a întâlnit de două ori cu Sfântul Petru și cu ceilalți „stâlpi” ai bisericii Ierusalimului. Au traversat în Antiohia, un prilej de conflict. În cele din urmă, au putut să se întâlnească la Roma pe vremea lui Nero.
Cu ocazia sărbătorii Sf. Petru și Pavel, ne aducem aminte că cei doi au mers atât de departe încât și-au dat viața ca martiri pentru Hristos și Evanghelia Sa. Fie ca acest fapt să reprezinte pentru noi toți o chemare care să ne inspire și să ne motiveze și mai mult.
stiridinlume.ro Ileana Mlădinoiu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Timp Liber
