Sport

Focșăneanul Adrian Croitoru va pregăti lotul olimpic de judo din Maroc

Ionel Sclavone
11 dec 2022 1980 vizualizări

Focșăneanul Adrian Croitoru, unul dintre cei mai importanți sportivi locali, a fost desemnat la conducerea loturilor naționale de judo ale Marocului. El a fost numit director tehnic, coordonator al loturilor feminin și masculin care vor participa la Jocurile Olimpice de la Paris, din 2024. Adrian Croitoru a început cariera sportivă la Odobești, sub îndrumarea profesorului Gavrilă Dondaș. Acesta a fost primul său antrenor căruia îi datorează și prima performanță pe care a obținut-o la câteva luni după ce a ales să practice judo.

Adrian Croitoru a fost numit pe 1 decembrie și urmează să conducă pregătirea sportivilor marocani până la Olimpiada de la Paris, într-o primă fază. Ulterior, în funcție de rezultatele obținute, contractul său cu Federația din Maroc se va putea prelungi. Până să antreneze în Maroc, Adrian Croitoru a făcut parte din echipa tehnică a lotului de judo din cadrul clubului Dinamo București, la centrul sportiv din Brașov.

De altfel, cu noii săi elevi, fostul judoka din Focșani și-a propus să obțină o mediale, ca antrenor, fapt ce i-ar da o mare satisfacție. Ca sportiv, Adrian Croitoru a fost la un pas să obțină o medalie olimpică la Jocurile Olimpice de la Barcelona, din 1992, și la cele din Atlanta, patru ani mai târziu, în 1996. Speră, însă, să-și ia revanșa ca manager al echipei Marocului, la Jocurile Olimpice din Franța programate peste doi ani.

Chiar dacă nu a obținut o medalie olimpică, Adrian Croitoru are în palmares mai multe titluri naționale și internaționale la judo. El a câștigat 11 titluri de campion naţional, o medalie de bronz la Campionatul Mondial de juniori, medalie de aur la Campionatele Europene, cinci medalii de aur la Cupa Mondială de seniori, dar și multe alte medalii de bronz și de argint la Europene și Mondiale.

În palmaresul sportivului focșănean sunt la loc de cinste cele cinci medalii de aur obţinute la Cupele Mondiale de la Budapesta, Roma, Seul, Varşovia şi Paris. Alături de acestea se află și medalia de aur de la Campionatul European din Polonia, obținută la categoria 90 de kilograme. În total sportivul focșănean, în vârstă de 51 de ani, a obținut peste 200 de medalii la competițiile la care a participat.

În 2017, Primăria MunicipiuluI Focșani i-a acordat titlul de cetățean de onoare, în cadrul unui eveniment organizat de Consiliul Local.

Adrian Croitoru a început judo la Odobești

Născut în 1971, la Botoșani, Adrian Croitoru a început să practice judo cu profesorul Gavrilă Dondaș, la Casa Pionerilor din Odobesti. Sub îndrumarea acestuia, a obținut primul titlu de campion național, la copii, la doar opt luni după ce s-a apucat de sport. Adrian Croitoru povestea că primul său antrenor, Gavrilă Dondaș, a fost cel care i-a marcat viața și l-a ajutat foarte mult. Acesta a văzut potențialul său pentru judo și l-a pregătit ca să atingă performanța.

„În anii 80, la școala de la Odobești unde eram elev, printre alte sporturi, se făcea și judo. Le-am încercat pe toate, dar la judo am avut norocul să-mi întâlnesc viitorul antrenor, pe domnul profesor Gavrilă Dondaș, care mi-a devenit în același timp antrenor, pedagog și tată. De la început mi-a spus că vede potențial în mine”, spunea Adrian Croitoru într-un interviu.

Ulterior, cariera sa sportivă a fost influențată și de alți oameni, potrivit propriilor afirmații, între aceștia fiind antrenorii Constantin Nicolae și Mircea Frățică sau președintele Federației Internaționale de Judo, Marius Vizer.

Amintirile lui Valeriu Croitoru despre fratele său

Despre Adrian Croitoru povestește, în mai multe postări pe contul de Facebook, fratele său, fostul jurnalist Valeriu Croitoru. Una dintre amintiri este legată de o vacanță pe care cei doi au petrecut-o pe Litoral, înainte de 1989. Copii fiind și-au însoțit mama, lucrătoare la Poșta Română, care era detașată pe timpul verii în stațiunile de la Marea Neagră:

Prin '76 urma să plecăm la mare, eu, fratele meu și mama. Era sfârșit de august. Lucrând la Poștă din tinerețe, în fiecare vară, mama era detașată pe Litoral, în Neptun, Eforie Nord, Costinești etc. În acel an urma să ne oprim în Costinești. Țin minte că ne jucaserăm în acea zi până mai târziu, iar noaptea aveam tren spre Constanța, ca să ajungem dimineață, la prima oră. Mama începea serviciul.

Mă sunase să am grijă de fratello, să facem curat prin casă și să trecem pe la ea pe la serviciu, după amiază, să ne dea ceva pentru acasă. Am plecat cu frate-miu spre Poșta din centru și mama ne-a înmânat o valiză pentru bagajul de Constanța. O împrumutase de la o colegă de-a ei. Aveam una, dar fiind mai multe de împachetat... Am plecat cu frate-miu spre Sud, dar ne-am oprit un sfert de oră la Rest. Zimbru (cred că-i spunea Dunărea pe atunci) să mâncăm niște mici. Am ajuns acasă și ne-am pregătit hainele pentru mare. Mama lucra până seara la ghișeu și venea acasă pe la ora 21.00.

Ne-a zis: Să mâncați, vă jucați un pic și apoi vă culcați. Când vin eu, terminăm bagajele și plecăm la gară. Cred că era vreo 11 noaptea și mama mă trezește spunându-mi: Valer, unde-i valiza? Ca să împachetez. Fiind somnoros, îi zic că nu știu. Spun: Adi știe. Mama: Aduț, unde-i valiza? Nu știu! Vali știe. În momentul ăla mama a luat «foc». Măi, unde-i valiza că nu știu ce vă fac? La care Adi: Cred c-am uitat-o la MICI... După o urecheală scurtă, ne-am dat jos din pat și am început să facem bagajul. Urma ca în vreo 45 de minute să plecăm de acasă.

Țin minte că mama plângea că n-are în ce să pună tot ce era să luăm la noi, iar la un moment dat zice: Gata, mi-a venit o idee! Și iată-ne în drum spre mare, cu cinci sacoșe și o valiză pe care o aveam în casă. V-ați dat seama că valiza buclucașă rămăsese la Zimbru, fiind uitată chiar de mine.

Se strângea bagaj pentru că urma să stăm o lună pe Litoral, iar mama lua și spirtiera, fel de fel de mărunțișuri din bucătărie, ca să nu ne lipsească nimic acolo. Făcea și supă la spirtieră, din ce-mi aduc aminte. În tren ne spusese să numărăm bagajele, să nu dispară vreo sacoșă. Erau cinci bucăți și valiza. Număram cu Adi din 10 în 10 minute. Mai venea o persoana nouă în compartiment, mai pleca una... Trebuia să fim atenți, nu? Am ajuns în gară la Constanța, cu sacoșele după noi, fericiți că zburdăm iar o lună. Eu am mers două săptămâni (de pe 15 septembrie) la școala din Costinești, ca să nu pierd ceva din materie (eu aveam 9 ani, Adi avea 5). Mama, la muncă, frate-miu, liber prin stațiune”, a povestit Valeriu Croitoru, într-una din postările de pe Facebook.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.