Panceanca Adina Tuvene sau ambitie si valoare de Liga Campionilor
Adina Tuvene, capitanul echipei de handbal Toulon, a acordat recent un interviu site-ului oficial al gruparii franceze, tvhb.fr, in care vorbeste printre altele de debutul in handbal, de adaptarea la viata din Hexagon sau de experienta meciurilor din Liga Campionilor. Ambitioasa handbalista nascuta la Panciu a plecat in Franta pentru a descoperi aceasta tara si pentru a juca la cel mai inalt nivel. Adina este bine cunoscuta si apreciata de publicul din Toulon. "La fel de fermecatoare in viata de toate zilele cum este de combativa pe teren, ea nu se menajeaza. Atit in defensiva cit si la loviturile de la 7 metri, intilnirea fata in fata cu adversarul este o provocare care trebuie cistigata. Banderola sa de capitan ii releva bine personalitatea!". Aceasta este descrierea care i se face de catre francezi sportivei descoperite de Doina Ene, care a plecat din Vrancea catre marea performanta. Iata care sint raspunsurile oferite de Adina Tuvene in cadrul acestui interviu: (Ciprian FANARU)
"Sa fiu fata in fata cu portarul advers ma stimuleaza, vreau cu orice pret sa cistig acest duel"
u povesteste handbalista Adina Tuvene
Povesteste-ne de debutul tau in handbal si de studii.
Tatal meu, handbalist, m-a sensiblizat asupra acestui sport pe care l-am practicat la scoala si la club (10/11 ani). Latura mea un pic cam baietoasa, vointa mea si progresul rapid mi-au permis sa ma integrez la 12 ani la un club sportiv scolar. Am jucat imediat la o categorie de virsta superioara fata de a mea apoi am fost selectionata pentru citeva stagii nationale.
Ai putut impaca studiile, viata personala si practicarea sportului intensiv cu viata de familie?
In timpul scolii mi-a fost greu. Locuind la patruzeci de kilometri de casa mea si jucind la club simbata, imi vedeam prea putin familia. Dar ea m-a sustinut intotdeauna. Dupa liceu, nici sa impac studiile de drept si handbalul intensiv nu a fost usor.
Ce motive te-au impins catre profesionism?
Mi-a placut foarte mult handbalul, parintii mei m-au incurajat sa continui. Am avut ambitia de a atinge cel mai inalt nivel de joc. Am avut de asemenea speranta de a avea o situatie mai avantajoasa.
Expatrierea nu este niciodata facila. De ce ai facut-o si de ce ai ales Franta?
Am avut dorinta de a cunoaste alta tara, cum e viata in alta parte deoarece iubesc sa intilnesc alta lume, persoane care au mentalitate diferita. Franta mi-a placut. Viata cred ca este mai usoara, mai "relaxata" decit in Romania.
Cind si de ce ai ales Toulon?
S-a ivit o oportunitate. In 2005, un agent m-a pus in legatura cu mai multe cluburi care activau in D1, inclusiv cu Toulon, era o provocare profesionala interesanta. Am semnat cu clubul.
Descrie experienta ta la Toulon din 2005 pina in sezonul 2009/2010.
A trebuit sa ma adaptez la viata de aici si sa imi perfectionez limba franceza. Am "prins" putin franceza singura, cu ajutorul fetelor si prietenilor. (Adina vorbeste astazi foarte cursiv). Pe plan sportiv, antrenamentele sint diferite, mai lejere ca in Romania. In cel de-al doilea sezon, clubul traversa o perioada dificila, iar eu m-am transferat la Plan de Cuques. Dupa asta, m-am accidentat la umar. In paralel, am continuat munca pentru echivalarea studiilor de drept la Toulon. Am fost contactata de antrenorul de la Toulon si am revenit in 2008. Odata cu venirea lui Thierry Vincent, clubul si-a schimbat directia si ambitiile. Mixtura dintre jucatoarele experimentate si cele tinere, cu antrenamente de calitate si un obiectiv clar stabilit (clasarea in primele sase formatii), grupul s-a sudat putin cite putin, a cistigat in omogenitate. Am terminat pe locul al cincilea. Restul a fost un pariu: surpriza in play "" off, cu motivatie foarte mare, dar fara presiune. Si dupa aceasta, titlul de campioni ai Frantei.
Champions League este o aventura! Care sint amintirile legate de competitie?
Totul a venit asa de repede! A fost descoperirea adevaratului nivel inalt. Infruntarea cu numeroasele jucatoare internationale ale echipelor norvegiene, daneze si romanesti! Si de asemenea emotia de la Vilcea, a reintilnirii cu familia, cu tara mea si cu prietenii. Obiectivul fixat de Thierry era sa facem o figura onorabila pentru a demonstra valoarea care ne-a ajutat sa cucerim titlul. Victoria de la Randers ne-a motivat enorm si ne-a dat ambitia de a termina pe locul al treilea, pentru a ne califica in Cupa Cupelor. Obiectiv initial nerealizabil, dar concretizat in cele din urma. Confruntarea cu aceste echipe a reprezentat o adevarata rasplata. Am inteles ca trebuie sa fim exigente in joc, atit la nivel de grup cit si individual. Thierry Vincent ne-a ghidat fara a pune presiune, a gasit un rol pentru fiecare jucatoare si fiecare dintre noi si-a adus contributia. Dificultatea calendarului actual, inlantuirea partidelor din LFH cu cele europene (oboseala, deplasari lungi, motivatie). Am pierdut puncte in campionat in noiembrie.
Sa fii capitan de echipa este o responsabilitate, nu?
Thierry mi-a incredintat-o. Eu realizez legatura principala intre antrenor si echipa. Da, simt ca mi s-a incredintat o sarcina pe teren si in afara. Daca apare vreo problema printre noi aceasta trebuie sa fie spusa si rezolvata rapid. Comunicarea este indispensabila pentru mentinerea coeziunii grupului.
Apararea nu este o sarcina usoara si nici motivanta, dar iti faci treaba foarte bine. Tu esti si cea care bate loviturile de la 7 metri. Sint cele doua "specialitati" ale tale?
Specialitati? "¦Da. Este adevarat, in ceea ce ma priveste apararea nu este o problema deoarece niciodata nu m-am temut de contacte. Am acceptat acest rol fiindca important este sa te lupti pentru echipa...Dar activitatea cea mai motivanta ramine desigur jocul cu balonul! Loviturile de la 7 metri eu le execut cel mai adesea deoarece Thierry mi-a dat mie aceasta "misiune", dar si Thérèsei Helgesson. Poate m-a ales pentru ca sint suficient de constanta...Nu starea de spirit din momentul loviturii, ci sa fiu fata in fata cu portarul advers ma stimuleaza, vreau cu orice pret sa cistig acest duel.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Sport
