Ce prevede acordul de pace semnat la Minsk
1. Încetarea focului în estul Ucrainei va intra în vigoare duminică, 15 februarie, la ora 00.00 (ora Kievului).
2. Retragerea armamentului greu. Părţile au convenit asupra unei zone demilitarizate, de-a lungul liniei de front care era în vigoare în septembrie. OSCE va monitoriza această zonă care va avea o întindere cuprinsă între 50 şi 150 de kilometri, în funcţie de raza de acţiune a armelor. Retragerea se va încheia la 1 martie.
3. OSCE îşi va folosi dronele şi observatorii pe teren, precum şi imagini din satelit şi date radar pentru a se asigura că ambele părţi respectă acordul.
4. Kievul şi rebelii vor negocia termenii viitoarelor alegeri locale în zonele rebele, ceea ce îi va readuce în cadrul legal al Ucrainei. Kievul va adopta o legislaţie privind autoguvernarea care să fie acceptabilă pentru republicile autoproclamate.
5. Kievul va declara amnistie generală pentru rebeli.
6. Un schimb de prizonieri trebuie să aibă loc la cinci zile de la retragerea completă, respectiv în 19 zile dacă retragerea armamentului se va face în perioada maximă prevăzută de acord.
7. Convoaiele cu ajutor umanitar vor primi acces neîngrădit în zonele afectate de război. Va fi pus în funcţiune un mecanism internaţional de monitorizare.
8. Kievul va relua legăturile economice, plăţile sociale şi serviciile bancare în zonele separatiste, întrerupte anterior ca răspuns la alegerile organizate în republicile autoproclamate. Această prevedere este subiectul unor negocieri ulterioare.
9. După organizarea alegerilor locale în regiunile Doneţk şi Lugansk, Kievul va reinstaura controlul asupra graniţelor lor cu Rusia. Tranziţia ar putea dura, perioadă necesară unei reforme constituţionale cuprinzătoare în Ucraina.
10. Toate trupele străine, armamentul greu şi mercenarii vor fi retraşi din Ucraina. Grupările armate ilegale vor fi dezarmate, dar autorităţile locale din Doneţk şi Lugansk vor putea avea unităţi de miliţie legale.
11. Kievul va implementa o reformă constituţională cuprinzătoare până la sfârşitul anului, care va descentraliza sistemul politic ucrainean şi va oferi privilegii regiunilor Doneţk şi Lugansk. Privilegiile includ autodeterminare în privinţa limbii, libertatea de a numi procurori şi judecători şi stabilirea unor relaţii economice cu Rusia.
12. Observatorii OSCE la alegeri vor verifica dacă alegerile locale din republicile autoproclamate corespund standardelor internaţionale. Procedura exactă pentru alegeri este subiectul unor negocieri ulterioare.
13. Discuţiile în cadrul "grupului de contact" (format din liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, un reprezentant al OSCE, fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima şi ambasadorul rus în Ucraina) se vor intensifica în diverse moduri.
Putin cere militarilor ucraineni încercuiţi de separatişti să se predea
Membrii formatului Normandia - preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel - au susţinut o ieri declaraţie comună privind rezultatele negocierilor. Putin a declarat că refuzul Kievului de a discuta direct cu reprezentaţii separatiştilor a fost unul dintre motivele pentru care ajungerea la un acord a durat atât de mult. "Poate că nu sunt recunoscuţi, dar aici avem de-a face cu viaţa reală şi dacă toată lumea vrea să se ajungă la un acord şi să existe relaţii sustenabile, sunt necesare contacte directe", a declarat Putin. Poroşenko a anunţat, la rândul său, că acordul implică un schimb de prizonieri, care se va încheia în 19 zile.
Liderul Republicii Populare Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, ce a semnat documentul de la Minsk, a declarat că este necesară o consultare suplimentară şi a avertizat că "dacă aceşti termeni sunt încălcaţi, nu va mai fi nicio întâlnire şi niciun memorandm". Zaharcenko a adăugat că el şi Igor Plotniţki, liderul Republicii Populare Lugansk, au fost de acord să semneze documente "datorită garanţiilor oferite de preşedintele Rusiei, cancelarul Germaniei şi preşedintele Franţei", în speranţa că acesta va permite populaţiei din teritoriile lor "să ajungă la o dezvoltare paşnică".
Pe de altă parte, Vladimir Putin a făcut apel ieri la soldaţii ucraineni încercuiţi de separatişti la Debalţevo, în estul Ucrainei, să "depună armele", pentru ca regimul de încetare a focului să poată intra în vigoare. "Pornim de la faptul că cei 6.000 — 8.000 de soldaţi (ucraineni) încercuiţi la Debalţevo vor depune armele" înainte de instituirea armistiţiului, a afirmat preşedintele rus. "Reprezentanţii guvernului ucrainean susţin că nu există o încercuire şi că totul se va face uşor. Eu am însă îndoieli" în această privinţă, a adăugat el. În ultimele zile, în zona nodului strategic Debalţevo, care leagă regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, au avut loc lupte grele, surse ale rebelilor susţinând că trupele ucrainene au fost încercuite, în timp ce Kievul afirmă că a respins atacurile forţelor separatiste.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Sport
