Foto | Rapsodii de iarnă | Elevii Colegiului Tehnic „V. D. Cotea” Focșani, în vizită la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Focșani
O nouă activitate menită să aducă bucurii în sufletele oamenilor împovărați de ani și dornici să primească un gând bun, un dar și o vorbă caldă acum, în așteptarea Sărbătorii Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea Crăciunului cum i se spune popular, a fost organizată de Colegiul Tehnic „V. D. Cotea” Focșani, împreună cu elevii claselor a X-a D și a XI-a B. Venirea în sprijinul persoanelor vârstnice, mai ales în perioada sărbătorilor, este o acțiune de suflet inițiată constant de profesori inimoși și de elevi empatici, dornici să se implice în acțiuni de voluntariat și de binefacere.
În vremea copilăriei mele, bucuria Crăciunului începea cu mult înainte ca zările să se umple de colinde și ulițele de colindători… Iar dintre toate zilele acelea pline de așteptare, cea mai specială mi s-a părut întotdeauna ziua Ajunului, pentru că, încă de dimineață, bucătăria, casa întreagă, ograda, chiar și pădurea de lângă casă, toți și toate se umpleau de o lumină blândă, care părea să izvorască din ele pregătind întâlnirea cu Pruncul Sfânt.
O nouă activitate menită să aducă bucurii în sufletele oamenilor împovărați de ani și dornici să primească un gând bun, un dar și o vorbă caldă acum, în așteptarea Sărbătorii Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea Crăciunului cum i se spune popular, a fost organizată de Colegiul Tehnic „V. D. Cotea” Focșani, împreună cu elevii claselor a X-a D și a XI-a B. Venirea în sprijinul persoanelor vârstnice, mai ales în perioada sărbătorilor, este o acțiune de suflet inițiată constant de profesori inimoși și de elevi empatici, dornici să se implice în acțiuni de voluntariat și de binefacere.
Cea mai recentă acțiune de acest fel a avut loc miercuri, 6 decembrie 2023, când câteva cadre didactice, doamna directoare adjunctă Marilena Bărculescu, doamnele Avram Luminița și Crăciun Elena, împreună cu elevii celor două clase ale Colegiului Tehnic „V. D. Cotea”, au poposit la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Focșani. Nu au mers cu mâna goală, mai ales că întâlnirea a avut loc de sărbătoarea Sfântului Nicolae, când, conform tradiției, sunt pregătite ghetuțele pentru ca moșul cel bun să le umple cu daruri. Gestul adolescenților a născut zâmbete pe chipul cioplit de ani al bunicilor care își petrec timpul departe de casă și de rude. Vizita a fost apreciată de gazde mulțumindu-le oaspeților că nu au uitat să fie oameni și că le-au alinat durerile. Elevii au cântat colinde, le-au adus daruri… și pentru că sunt specializați în domeniul alimentației, aceștia le-au preparat sărbătoriților din centru câte un tort, ornat cu migală, dar și cu multă căldură.
Activitatea ”Adoptă un bătrân” face parte din cadrul proiectului SNAC „Educă și înnobilează”, un proiect care îi aduce de nenumărate ori pe voluntari alături de persoane vulnerabile pe care să le sprijine la nevoie. Bătrânii sunt permanent în așteptarea copiilor, nepoților, rudelor, dar, de multe ori acest lucru nu se mai întâmplă și un astfel de eveniment îi face mai fericiți, cel puțin în preajma sărbătorilor. Din acest motiv, persoanele vârstnice simt nevoia de integrare socială și afectivă. În plus, dincolo de prețuirea noastră, ne dorim să comunicăm și să învățăm din experiența de viață a acestor oameni.
Am simțit întotdeauna că bătrânii au nevoie de comunicare, căci este cea mai bună formă de alungare a singurătății, dar nu și a amintirilor din tinerețea lor sau a gândurilor la oameni dragi, poate aflați departe. Mi-a atras atenția de la bun început chipul blând al unei doamne trecută de 90 de ani. Stătea liniștită pe un fotoliu al sălii în care ne aflam. M-am îndepărtat de zumzetul celor prezenți, tineri și bătrâni, și m-am așezat lângă dânsa. Albastru. Un albastru intens... un albastru ce se vede numai în urma unui vapor când spintecă apele mării. Așa îi erau ochii! Cu glasul tremurând mi s-a destăinuit… Se născuse la poalele munților, într-o familie de țărani gospodari. Aveau o casă mare și o curte cu vite multe de care se ocupau cu grijă. Acum curtea e goală… a spus bătrânica în timp ce o lacrimă i-a umezit colțul ochiului. Timpul s-a scurs nemilos. N-a mai putut merge nici la nepoți, care acum sunt plecați pe meleaguri străine. În schimb au venit anii bătrâneții și a început să meargă mai mult pe la spitale.
Povestea ei mi-a adus aminte de cea a bunicii… A mers odată să adune lemne, căci risca să-i moară copiii de frig. Pădurea era departe, drumurile troienite şi vântul sufla năprasnic. I-a luat mult timp, iar când a ajuns copiii plângeau zgribuliți. Doar scârțâitul căruței i-a liniștit… M-a uimit curajul acelei femei de a pleca în pădure singură. Ce forță incredibilă poate să aibă o mamă la disperare! Ce putere dumnezeiască, într-un trup plăpând de femeie! Am înțeles această taină mai târziu, când la prohodul unei bătrâne, părintele a spus: „Dumnezeu în cer şi mama pe pământ".
Cu siguranță tinerii învață mai bine în echipă, îmbinând activitățile teoretice de educație moral-civică, cu cele practice. Asemenea acțiuni au ca scop schimbarea atitudinii lor prin gesturi de solidaritate pentru semenii aflați în dificultate și îi învață să-și formeze o atitudine de respect și de empatie față de persoanele vulnerabile, să își asume rolul de voluntar în activități umanitare pentru creșterea stimei de sine și pentru bucuria aproapelui, să devină susținătorii și promotorii acestor acțiuni prin puterea exemplului personal. Acestea constituie motivele întemeiate pentru care elevii Colegiului Tehnic ,,Valeriu D. Cotea” au dorit să participe la inițierea și derularea proiectului „Educă și înnobilează”, alături de alți parteneri, ISJ Vrancea și unități școlare din județ. Echipa de profesori inimoși ai colegiului nostru implicați în proiectul menționat este numeroasă: domnul director Coman Nicolaie, doamna director adjunct Bărculescu Marilena, prof. Dragomir Nicuța – consilier educativ, doamnele inspectoare Enoiu Cristina și Coșoreanu Anca, doamnele profesoare Crăciun Elena, Coșoreanu Mariana, Avram Luminița, Ionașcu Lenuța, Hărăbor Larisa, Săcăluș Oana, Hărăbor Maria, Neagu Luminița, precum și doamna laborant Colev Ecaterina.
"Copilăria mea a fost una obișnuită, a unui copil născut înt-un sat de munte, o lume fabuloasă, cu tradiții bogate, venite din vremi uitate, cu port mândru, românesc … ", mi-a mărturisit o altă doamnă. Viața aspră, dar curată de la țară a pregătit-o pentru vitregiile destinului, a făcut-o să treacă cu seninătate, fără să se plângă, peste toate necazurile.
O altă bătrână și-a dezvăluit un cotlon al sufletului spunând timid că îi este tot mai greu în preajma sărbătorilor. Mai ales înainte de venirea Crăciunului, simte, uneori, că nu mai are puteri. Îi scrie în fiecare an lui Moș Crăciun și de fiecare dată așteaptă un semn. Dacă el va veni, sub oricare formă ar fi, înseamnă că dragostea poate trece dincolo de capcanele finalului, care nu este decât o adormire vremelnică. Dacă el nu va veni până când prima stea va licări pe cer în seara de Ajun, atunci își va deschide sufletul larg și va asculta colindele de odinioară. A recunoscut însă că "… atunci când sufletul meu va trece dincolo de cerul înstelat, va intra în camera mea un vârtej de fulgi argintii care mă va învălui, înainte să mă așez în sănioară…"
Rare sunt momentele când reușim să ne detașăm din iureșul cotidian pentru a-i asculta pe cei din preajmă. Trăirile pe care le-au sădit în noi acești oameni cu părul nins și trupul gârbovit de ani ne-au conturat deja comportamentul și percepția asupra vieții … în toate etapele ei. Au reușit în aproape două ore să stea la sfat cu noi și să ne îndemne să nu gonim în timp, să avem grijă de părinții noștri și să le acordăm atenție, căci acestea sunt cu adevărat momente prețioase. Tinerețea este un mare dar, iar bătrânețea este o frumoasă răsplată.
Informații și fotografii transmise de prof. Oana Săcăluș a Colegiului Tehnic ,,Valeriu D. Cotea” Focșani
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
