Social

Astăzi despre: Alexandru A. Suțu - doctor în medicină al Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865). Întors în țară, a devenit fondatorul Catedrei de Psihiatrie din România

Ziarul de Vrancea
22 sep 2020 1468 vizualizări

Alexandru Alexandru Suțu (Sutzu, Soutzo) (n. 30 noiembrie 1837, București, d. 22 septembrie 1919) a fost un pionier al psihiatriei române, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări științifice de specialitate, primul organizator al asistenței moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislației psihiatrice moderne în România.

Fiul marelui cămăraș (șambelan) Alexandru Suțu-Dragomanaki (nepot de frate al domnului Alexandru Nicolae Suțu) și al Mariei Hrisomali, a fost doctor în medicină al Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865). Întors în țară, a devenit fondatorul Catedrei de Psihiatrie din România, medic șef al ospiciului de alienați Mărcuța din București (1866-1909), directorul ospiciului Mărcuța (1867-1878 și 1880-1892), fondatorul și redactorul Gazetei spitalelor (Paris, 1867), unul dintre redactorii Gazetei medico-chirurgicale a spitalelor’’ (1870-1880), fondatorul sanatoriului pentru alienați Caritatea din București (unde a fost internat în mai multe rânduri poetul Mihail Eminescu și unde a și decedat), profesor de medicină legală la Universitatea din București (1879), efor al spitalelor civile române (1892), fondatorul Jurnalului psihiatriei și medicinei legale (1884), membru al Consiliului sanitar superior (1896), membru corespondent al Academiei române (1888), expert în psihiatrie medico-legală a Tribunalului.

Alexandru Suțu a fost căsătorit cu Eliza Zădăriceanu și a fost tatăl doctorului Alexandru Suțu (1876 - 1925). A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.

Opera

    Considérations sur la dyspepsie essentielle, 1865

    Corpul, cugetul și acțiunile, 1867

    Tuberculoza, 1867

    Omuciderea, 1868

    Considerațiuni asupra epilepsiei și maniei epileptice, 1868

    Jurisprudența și medicina, 1869

    Ospiciulu Mărcuța. Relațiuni clinice și medico-legale, 1869

    Smintiții în libertate, 1870

    Civilisațiunea și educațiunea în raport cu afecțiunile nervoase, 1871

    Despre fisionomia alienaților, 1871

    Mania lucidă, 1871

    Mania de ceartă. Studiu medico-legal, 1872

    Efectele alcoolismului asupra afecțiunilor chirurgicale, 1872

    Medloace practice de a combate beția, 1872

    Influența musicii asupra morbelor nervoase și mintale, 1872

    Starea mintală a bătrânului, 1872

    Sistemele penitenciare și codul penal, 1872

    Causele erisipelului, 1873

    Paralisie labio-gloso-laringee, 1873

    Pasiunile, mendicitatea, libertinagiul, alcoolismul, 1873

    Pauperismul, libertinagiul și alcoolismul, 1873

    Despre prognosa în morbele mintale, 1873

    Condițiuni în care se dezvoltă alienațiunea mintală, 1874

    Consecința și neconsecința, 1874

    Studiu asupra maniei, 1874

    Studiu asupra melancoliei, 1874

    Alcoolismul la nutrice, 1874

    Alienațiuni complicate, 1874

    Evoluțiunea și ereditatea, 1874

    Efectele variolei și ale febrei tifoide asupra sistemului nervos, 1874

    Hipocondria și transformațiunile ei, 1875

    Histeria și manifestațiunile ei mintale, 1875

    Transfuziunea sângelui în morbele mintale, 1875

    Crima și alienațiunea mintală, 1875

    Digitala în excitațiunea maniacă a epilepsiei, 1876

    Perioada prodromică a paralisiei generale, 1876

    Stimulațiunea alienațiunei mintale, 1876

    Graviditatea și alienațiunea mintală, 1876

    Manii diatesice, 1876

    Manii simpatice, 1876

    Alienatulu în fața societății și sciinței, 1877

    Institutulu Caritatea pentru căutarea morbelor nervoase și mintale, 1877

    Tuberculoza în morbele mintale, 1878

    Asistența publică a alienaților și baronul Mundy, 1878

    Insomnia și delirul, 1879

    Supra-activitatea mintală și efectele ei, 1879

    Studiu medico-legal asupra asfixiilor, 1880

    Mania morală în raport cu responsabilitatea legală, 1885

    Clasificarea psichoselor, 1900

Bibliografie

    Dr. G. Brătescu - Spitale Vechi și Noi, Ed. Medicală, București, 1976, pag. 233-234,318,374

    Radu Negrescu-Suțu - Cartea de Aur a Familiei Suțu, pag. 213;

    Dr. Valentin Veron Toma - Alexandru Sutzu. Începuturile psihiatriei stiințifice în România secolului al XIX-lea, Bucuresti, 2009.

    „ Prin publicarea, în anul 1877, la București, a volumului ’’Alienatulu în faça societății și a sciinței’’ (Editura Noua Typographie a Laboratorilor Români), psihiatria românească intra într-o nouă etapă, modernă, europeană, științifică. Autorul acestei lucrări fundamentale a medicinei secolului al XIX-lea era Dr. Alexandru Sutzu care, după studii medicale la Atena, își susținuse doctoratul la Paris, în 1865, iar din 1866 devenise medic al Institutului Mărcuța de lângă București, primul nostru azil de alienați. Doctorul Sutzu a fost cel care a separat medicina alienistă de medicina legală, devenind primul profesor de psihiatrie din România în 1897 și autor al unor importante lucrări, situate la granița dintre neurologie și psihiatrie (studii despre afazie, epilepsie, paralizia generală etc.), dar și al unor excelente studii de medicină legală a alienaților. Dat fiind că, în acea vreme, medicii români nu aveau la dispoziție un tratat elementar de specialitate, Sutzu își propune și duce la bun sfârșit proiectul de elaborare și publicare a unei astfel de lucrări care sintetizează, în același timp, un bogat material științific provenit din literatura medicală europeană a vremii, dar și propria sa experiență clinică de medic și director al azilului de la Mărcuța.”

        (Prof. Univ. Dr. Constantin Popa, Membru Titular al Academiei Române)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.