Social

Haosul descentralizării: Reforma lui Eugen Nicolăescu, desfiinţată de salariaţii DSP

Intr-o analiză realizată de cei mai vechi salariaţi ai Direcţiei de Sănătate Publică Vrancea, aceştia susţin că reforma propusă de ministrul liberal Eugen Nicolăescu nu aduce economii la buget, însă crează mai multă birocraţie pentru cetăţean.„Dorim alături de populaţia întregii ţări ca reforma din sănătate să fie una reală şi cu rezultate pozitive”, este mesajul transmis autorităţilor de salariaţii din Sănătatea Publică.Sindicaliştii de la Ambulanţă au fost înştiinţaţi de la centru că SAJ Vrancea va avea şefi în judeţul Constanţa

Salariaţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) susţin că reorganizarea propusă de Ministerul Sănătăţii nu aduce economii reale la buget însă generează mai multă birocraţie pentru obţinerea anumitor avize sanitare de către populaţie. Punctul de vedere al salariaţilor DSP Vrancea, care a fost direcţionat către Consiliul Judeţean şi Prefectură, pentru a fi trimis mai departe, este că motivaţiile prezentate de Ministerul Sănătăţii pentru reorganizarea sistemului sanitar nu sunt fundamentate economic, social sau medical, dar din păcate pot distruge un sistem care, prin rezultate, a demonstrat că funcţionează. „Considerăm că proiectul aflat în dezbatere publică va duce la scăderea autorităţii «oficiului de sănătate publică» prin «reorganizare», motivat de următoarele: nu reprezintă o descentralizare, ci o centralizare a activităţilor specifice la nivel de regiune, nu reprezintă o apropiere de cetăţean, în contextul în care angajaţii din serviciile de sănătate au respectat prevederile actelor normative în vigoare, iar autorităţile locale nu preiau decat activitatea de autorizare pe proprie răspundere. Facem precizarea că activitatea de autorizare are caracter pur tehnic şi juridic, indiferent de modul de acordare, iar impactul pe sănătatea publică trebuie evaluat numai de personal specializat în acest domeniu, nu se diminuează birocraţia, din contra, birocraţia va creşte avand în vedere că vor mai fi interpuse două verigi între cetăţean şi oficiul judeţean de sănătate publică (autoritatea regională de sănătate publică şi consiliul judeţean pentru autorizarea pe proprie răspundere). Birocraţia invocată, ca motiv al reorganizării, se datorează hăţişului legislativ, pentru care noi nu ne facem răspunzători”, atrag atenţia salariaţii Direcţiei de Sănătate Publică într-o analiză pe care o supun atenţie autorităţilor.

Economie de 1%

Nici despre o economie de bani nu se poate discuta, în opinia celor de la DSP. „Reducerea cheltuielilor este minimă (pană în 1% din bugetul anual) în condiţiile în care funcţionăm cu un număr de 12 posturi vacante. În condiţiile în care s-ar reduce tot aparatul tehnic de suport cuprinzand 16 salariaţi (personal administrativ, financiar, contabilitate, audit) reducerea de cheltuieli ar fi doar de 25 mii lei anual, adică 1%. Mai mult decat atat prin înfiinţarea celor două agenţii (Agenţia Naţională de Programe de Sănătate şi Agenţia Naţională de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate) reducerea cheltuielilor de personal operată în teritoriu se va regăsi la nivelul acestora”, se mai arată în informare. Deocamdată, directorul DSP Vrancea, dr. Cătălin Graur, susţinut de liberali acum, a confirmat primirea analizei însă nu a făcut comentarii pe marginea acesteia.

Ministrul aruncă responsabilităţile la nivel local

În opinia ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, “reforma înseamnă implicarea mai puternică a factorilor de pe plan local în sistem şi controlul costurilor”. “Restructurarea şi reorganizarea se vor face prin micşorarea birocraţiei şi apropierea sistemului de cetăţean, prin profesionalizarea managementului şi întărirea controlului la nivel local”, arată ministrul Sănătăţii, care este, iată, contazis chiar de subordonaţi din interiorul sistemului. Ministrul Nicolăescu a susţinut că “reorganizarea DSP-urilor nu înseamnă oameni în şomaj ci o mai bună redistribuţie pentru controlul costurilor”. Ministrul a spus că în urma reorganizării o parte din personal se va putea transfera către comunitatea locală, altă parte va fi absorbită la viitoarele structuri regionale, iar medicii şi asistenţii îşi pot găsi de muncă în spitale sau cabinete private. “Vom avea 8 autorităţi regionale, cu sediile în centrele universitare tradiţionale. Avem certitudinea că vom avea profesionişti din mediul universitar care pot face norme de aplicare, reguli şi mai ales pot să inspire direcţiile profesioniste în care să se acţioneze şi, evident, să se facă control în teritoriu”, a declarat Nicolăescu. Oficialul a subliniat că reforma nu mai poate fi amânată, iar anul 2013 va însemna “anul schimbărilor radicale”. Ministrul a făcut şi un calcul, susţinand că reforma sa va aduce o economie de 50 milioane de euro.

Ambulanţa va ţine de Constanţa

Şi salariaţii de la Serviciul de Ambulanţă aşteaptă veşti de la Bucureşti cu privire la reorganizare. Membrii de sindicat au fost înştiinţaţi însă de colegii de la Bucureşti că, în cadrul negocierilor purtate cu Ministerul Sănătăţii, proiectul prevede că judeţul Vrancea se încadrează în regiunea Sud-Est şi se va subordona din punct de vedere administrativ judeţului Constanţa. Salariaţii sunt nemulţumiţi, întrucat din punct de vedere medical, o colaborare mai bună există cu omologii de la Galaţi şi susţin, tototdată, că puţine sunt cazurile direcţionate către Constanţa. Conform proiectului iniţiat de Ministerul Sănătăţii, serviciile judeţene de ambulanţă se vor reorganiza în şapte servicii regionale de ambulanţă, structuri cu personalitate juridică şi în subordinea cărora vor funcţiona 33 de staţii judeţene. La Ambulanţa din Vrancea lucrează 220 de angajaţi, dar majoritatea sunt la serviciul operativ. În jur de 20 salariaţi fac parte din randul personalului auxiliar şi TESA. Toţi aceştia sunt îngrijoraţi pentru că nu ştiu ce soartă le va rezerva viitorul în condiţiile regionalizării sanitare. (Raluca MANOLACHE)

---