Expoziție comemorativa „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz” la Muzeul Naţional de Istorie
Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României de miercuri până duminică și poate fi vizitată până la începutul anului 2018.
La Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), sub egida Ministerului Culturii și Identității Naționale, și în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Asociația „Prospectorii Istoriei”, Muzeul Vrancei – Focșani și Complexul Muzeal Județean „Iulian Antonescu” – Bacău, a fost deschisa expoziția comemorativa „Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz” ce readuce în memoria colectivă jertfa și, deopotrivă, victoria în marile bătălii din anul 1917. Vernisajul a avut loc marți, 19 septembrie, 2017, la Muzeul Național de Istorie a României, în prezența lui Lucian Romașcanu, Ministru al Culturii și Identității Naționale, precum și a reprezentanților instituțiilor organizatoare. Expoziția realizată la Muzeul Național de Istorie a României prezintă vizitatorilor, prin intermediul imaginilor, documentelor de arhivă, hărților și obiectelor, evenimentele pline de dramatism din vara anului 1917. Mai mult decât atât, reprezintă un îndemn pentru concetățenii noștri de a vizita aceste locuri unde istoria de împletește cu natura într-un mod extraordinar.
Momente glorioase ale Armatei Romane
În vara și începutul toamnei anului 1917 s-au consemnat cele mai glorioase momente ale armatei române în timpul Primului Război Mondial. La Mărăști, Mărășești și Oituz „românul a dovedit (...) cu prisosinţă că, bine armat şi bine condus, putea să ţie piept oricărui soldat din lume”. Cu prețul unor mari sacrificii, în „împrejurări crude, dureros de amare pentru soldații noștri, care luptau ca să-și ia înapoi casele” (Regina Maria), a fost apărat ceea ce mai rămăsese din România liberă. Pentru desfășurarea operațiunilor militare în anul 1917, Consiliul de Război a stabilit că trebuiau puse în aplicare două „lovituri”: una, dată de Armata 2 Română în zona Mărăști, cu scopul de a fixa forțele inamice și de a sprijini acțiunile derulate de Armata 1 Română și o parte a Armatei 4 Rusă, care trebuiau să dea a doua „lovitură” pe Siretul Inferior, în zona Nămoloasa. Obiectivul: nimicirea grupării principale de forțe a inamicului, reprezentată de Armata 9 Germană. În urma bătăliei de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917) Armata 2 Română a reușit să facă o spărtură largă de 30 km și adâncă de 20 km în frontul Armatei Austro-Ungare, determinând comandamentul Puterilor Centrale să-și schimbe planul de operațiuni și să aducă puternice întăriri în zonă. Armata română a pierdut 1460 de ostași, alți 3419 fiind răniți și dispăruți.
Cea mai mare bătălie care s-a dat pe frontul românesc în decursul războiului mondial
Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917) a fost, prin durata, proporţiile şi intensitatea ei, cea mai mare bătălie care s-a dat pe frontul românesc în decursul războiului mondial. Pierderea bătăliei de la Mărășești a forțat Puterile Centrale să renunțe definitiv la acțiuni ofensive pe frontul românesc și să treacă la defensivă. Concomitent cu bătălia de la Mărășești s-a desfășurat cea de-a treia bătălie, de la Oituz, (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917). Oprirea ofensivei Puterilor Centrale s-a făcut cu prețul unor pierderi grele: 1800 morți, din care 52 ofițeri, 4850 răniți din care 143 ofițeri, și 5700 dispăruți, din care 27 ofițeri. În total, peste 12000 de luptători. Inamicul a înregistrat, la rândul său, pierderi deosebit de mari (numai la Cireșoaia au căzut 1500 de soldați ai Puterilor Centrale). Victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz au împiedicat scoaterea României din război și au oprit, temporar, înaintarea armatelor Puterilor Centrale spre Ucraina. (M.V.)
