„Credinţă de tarabă” Odorizante cu Maica Domnului, cruci fosforoscente şi prosoape cu Iisus
De mii de ani oamenii simt nevoia de a crede în ceva superior lor, fapt ce a dus, pe parcurs, la apariţia a nenumărate religii. Odată cu formarea cultelor religioase s-a dezvoltat şi o simbolistică bazată în mare parte pe icoane. Dacă timp de secole, chiar de milenii, religia a fost ferită de kitsch, sfarşitul secolului XX şi începutul secolului XXI au adus un val de neautenticitate şi prost gust fără precedent. Simplitatea caracteristică întregului cult ortodox pare să nu mai fie agreată de prea mulţi creştini. Crucile de odinioară sculptate în lemn au început să fie înlocuite cu altele din plastic, de felurite culori, iar la nevoie, cu cateva beculeţe. Stridenţa este la mare căutare, iar meşterii populari cu tot cu dalta şi ciocanul lor au fost traşi pe linie moartă, totul s-a industrializat.
Crucea din material fosforoscent este una din găselniţele relativ mai noi ale producătorilor de obiecte religioase. Chinezii, cunoscuţi ca cei mai mari furnizori de kitsch, s-au gândit probabil la aspectul practic al obiectului în sine şi anume luminarea Căii creştinului. Ce mai contează că au bagatelizat un simbol sacru al religiei? Important este să curgă banul şi banul curge! De asemenea, icoanele au suferit şi ele „îmbunătăţiri“ pentru a fi în pas cu timpurile actuale. Dacă în urmă cu sute de ani acestea erau făcute în mare parte doar de persoane cu simţ artistic şi oarecum în „ediţie limitată“, acum acestea sînt făcute la scară industrială. Orice cioplitor în lemn se crede sculptor, orice neavenit se crede pictor. De aici rezultă nişte lucrări care, cu greu sugerează creştinilor figuri precum cele ale lui Iisus ori Sfanta Maria. Probabil că tot dintr-un simţ practic au apărut şi icoanele cu ceas. În secolul vitezei, orice secundă-i preţioasă, timpul înseamnă bani şi-n consecinţă inclusiv dialogul cu Dumnezeu trebuie să fie bine cuantificat. Conturul chipurilor de sfinţi realizat din beculeţe ca cele din instalaţia de brad este deja ceva banal. Ramele icoanelor realizate în culorile metalelor preţioase, prin care se încearcă sugerarea valorii acestora, este de asemenea, la ordinea zilei. Tarabele sunt pline de cele mai inepte obiecte religioase care îi pot trece cuiva prin minte. Odorizante cu chipul Maicii Domnului, brelocuri cu sfinţi, compact discuri imprimate cu figuri de îngeri, cruci luminate electric, mini veioze sfinte, brăţări cu o sumedenie de sfinţi, prosoape cu Iisus şi cate şi mai cate inepţii.
Superficialitatea cumpărătorilor, speculată de comercianţi
Comercianţii speculează lipsa educaţiei cumpărătorilor de astfel de obiecte, dar şi falsa pioşenie a acestora şi expun pe tarabele lor obiecte care nu au nicio legătură cu religia, dărămite cu credinţa. Perne cu chipul Mântuitorului, prosoape de corp cu acelaşi Fiu al Domnului stau să fie cumpărate de „credincioşi“. Probabil sînt şi persoane care cred că se „şterg“ de păcate dacă folosesc un prosop cu un simbol religios. Vânzătorii ambulanţi de prin trenuri au genţile pline de brăţări cu sfinţi, iconiţe de carton şi brelocuri de chei... sfinţite, cunoscând faptul că oamenii sunt uşor de influenţat când vine vorba de religie. Tot ce este fals, contrafăcut prinde foarte bine în această lume în care valorile de orice fel au fost pervertite, unde autenticul stă să dispară. Comercianţii îşi văd bineînţeles de meserie. „Obiectele religioase de pe raft nu sunt sfinţite, sunt luate din comerţ, dar să stiţi că se cumpără. Crucile şi icoanele sunt pline de tot felul lumini şi alte astfel de lucruri pentru a le da un design mai plăcut. Nu cred că e un păcat să vinzi cruci cu luminiţe, dar să vinzi prosoape cu imaginea lui Iisus mi se pare un păcat. Până la urmă, interesul comerciantului este să îşi vândă marfa“, a declarat George Neagu în vârstă de 31 de ani, comerciant în Piaţa Moldovei din Focşani. Mirela Bendea, vânzătoare în aceeaşi piaţă, o mai ajută din când în când pe o măicuţă să îşi vândă marfa. „De obicei vârstnicii cumpără icoane, iar tinerii îşi iau brăţări şi alte metale. Nu cred că este un păcat să comercializezi astfel de produse, cel puţin în cazul măicuţelor care nu fac alt ceva decât să aducă un venit pentru întreţinerea lăcaşului de cult“, a declarat Mirela Bendea.
„Trăim într-o lume invadată de kitsch”
De partea cealaltă a baricadei, preoţii spun că adevăraţii creştini nu cumpără prosoape cu Iisus pentru a se şterge pe corp cu ele, ci pentru a le agăţa în dreptul icoanei. Cu toate acestea remarcă şi ei că autenticul abia mai răzbate din noianul de kitsch care inundă chiar şi religia, zonă ce ar trebui să fie sacră. „Nu văd un păcat în a purta brăţări cu sfinţi sau a te închina la icoane deoarece creştinii se închină la ceea ce reprezintă acele obiecte şi nu la imaginile în sine. Este păcat să te aşezi pe perne cu imaginea lui Iisus sau să te ştergi cu prosoape imprimate cu chipul Mântuitorului, dar cred că nu se face aşa ceva. Ce-i drept, sînt multe obiecte religioase contrafăcute”, a declarat protopop Nicolae Cobzaru. La rândul lui, Florentin Răuţă, preot la Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, este încă mai vehement. „Trebuie să recunoaştem că trăim într-o lume invadată de kitsch şi, din păcate, nici religia nu a scăpat de acest fenomen. Este adevărat că şi Biserica vinde obiecte religioase, dar spre deosebire de cele de pe tarabe ale noastre sînt sfinţite. De asemenea, acestea sunt făcute de măicuţe şi călugări care duc o viaţă cât de cât curată”, ne-a spus părintele Florentin Răuţă. Acesta mai spune că există dogme bisericeşti care interzic ilustrarea pe podelele bisericilor a simbolurilor religioase tocmai pentru a nu fi călcate în picioare de enoriaşi. „Nu cred că sunt creştini care folosesc în alt scop decât cel ornamental prosoapele cu sfinţi, dar dacă aceştia există, atunci păcătuiesc. Chiar este o temă de actualitate care merită dezbătută în cadrul predicilor. Deseori am primit de la enoriaşii mei obiecte religioase kitschoase, dar mi-e ruşine să le refuz, nu e politicos. Oricum, nu le folosesc în orânduirile bisericeşti. Cei care vor să facă lucrări cu caracter religios ar trebui să urmeze facultăţile de profil deoarece, de multe ori sunt realizate sculpturi, picturi care nici măcar nu se apropie de ceea ce ar trebui să reprezinte ele“, a mai adăugat preotul. Din păcate este vorba de acelaşi cerc vicios prezent în toate domeniile societăţii actuale în care comerciantul vinde ce i se cere, iar cumpăratorul cumpără ce i se dă. La acest aspect se mai adaugă şi neimplicarea preoţilor care ar putea aduce pe calea cea dreaptă enoriaşii. Până ce nu se va încerca îndreptarea acestor stări de fapt, profanul va fi la tot pasul, iar sacrul va sălăşlui în sufletele adevăraţilor credincioşi. (Sorin TUDOSE)
Nelipsita paletă de la obiecte atarnate la oglinda retrovizoare a tiriştilor, taximetriştilor şi nu numai
Materiale fosforescente pentru cei care se tem de întuneric
La ce or folosi beculeţe pe cruce? Să-L batjocorească pe Iisus?
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Astăzi despre: Generalul român decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, în Bătălia de la Mărășești - Henri Cihoski. Întemnițat la vârsta de 78 de ani la Sighet, unde a murit după 11 zile. A dorit să fie înmormântat la Mărășești. Era căsătorit cu o focșăneancă
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 3
Adaugă comentariu
my self, acum 4325 zile, 15 ore, 38 minute, 27 secunde
PENTRU POETUL J, acum 4326 zile, 9 ore, 37 minute, 2 secunde
J, acum 4327 zile, 1 ora, 14 minute, 12 secunde 
