Economic

Record istoric: Importurile de mâncare au atins 6,5 miliarde euro

Ziarul de Vrancea
30 nov -1 80 vizualizări

Din comerțul cu alimente s-a înregistrat anul trecut un deficit de 1,7 miliarde de euro

Cu toate că 2017 este considerat cel mai bun an agricol, importurile de alimente ale României au atins recordul istoric de 6,5 miliarde de euro și deficitul comercial cu aceste produse au marcat recordul de 1,7 miliarde de euro, reiese din statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că în 2017 valoarea totală a importurilor României a fost de 75,6 miliarde de euro, din care 8,7% (6,5 miliarde de euro) au reprezentat importurile de produse alimentare, băuturi și tutun. Iar valoarea totală a exporturilor României a fost de 62,6 miliarde de euro, din care 7,8% (4,8 miliarde de euro) au reprezentat exporturile de produse alimentare, băuturi și tutun. Raportând importurile alimentare de 6,5 miliarde de euro la exporturile de 4,8 miliarde de euro realizate anul trecut, a rezultat un deficit comercial la capitolul alimente de 1,7 miliarde de euro - și acesta este un record al perioadei postdecembriste. Tot din statisticile oficiale poate fi extrasă și explicația pentru aceste recorduri: producția industrială a fost net depășită de crerea internă de consum. Astfel, producția industriei alimentare autohtone a crescut, în 2017, cu doar 1,1% față de 2016, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de șase ori mai mult, respectiv cu 6,8%. Per total, importurile de produse agroalimentare au însumat 6,5 miliarde de euro în 2017, după ce în 2016 fuseseră de 5,8 miliarde de euro, în 2015 fuseseră de 5,3 miliarde de euro, iar în 2014 fuseseră de 4,5 miliarde de euro, 2014 și 2015 fiind considerați ani agricoli cu producții slabe din cauza secetei. În acești ultimi ani, România a consemnat încă un fenomen inedit, care a impulsionat importurile de alimente: necesarul de consum al familiilor din micile gospodării rurale a depășit producția din propria grădină chiar și la tradiționalele fructe, legume și alte produse agricole, astfel că țăranii au ajuns să le cumpere tot de la retaileri, pe lângă alimentele de bază. Iar retailerii se aprovizionează cu precădere din import. La toate aceste cauze am putea adăuga și creșterea continuă a salariilor mici, câștigate cu precădere de angajații din mediul rural. Avem, astfel, rețeta aproape completă a importurilor de mâncare accelerate chiar și de țăranii care ar trebui să fie, de fapt, susținătorii producției agricole autohtone. Deocamdată, sunt zone întregi din țară neacoperite de rețelele mari de retail, din cauza drumurilor proaste, investițiilor reduse în logistica necesară și, nu în ultimul rând, concurenței acerbe făcute, încă, de micii comercianți. Aceștia mai au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet. Comerțul tradițional, aprovizionat din surse locale, începe să piardă teren încet, dar sigur, în fața celui modern, aprovizionat din import. „Situația din sectorul alimentar autohton îl relevă a fi unul dintre cele mai puțin performante la nivel european, în pofida potențialului agricol ridicat al României”, arată un capitol special din Raportul asupra inflației, publicat vineri de Banca Națională a României (BNR).Avansul recent al consumului intern de produse alimentare, care a beneficiat atât de stimulente generale (precum creșterile de venituri), cât și de stimuli specifici (extinderea cotei reduse a TVA la nivelul tuturor bunurilor alimentare), s-a oglindit într-o măsură relativ redusă în activitatea industriei alimentare, astfel încât surplusul de cerere a fost acoperit în cea mai mare parte din importuri. „Această evoluție a readus în prim-plan situația din sectorul alimentar autohton, domeniu pe care și alți indicatori de competitivitate (cota de piață la export, avantajul comercial, productivitatea) îl relevă a fi unul dintre cele mai puțin performante la nivel european, în pofida potențialului agricol ridicat al României”, arată banca centrală.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.