MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Avertisment: Dobânzile ar putea fi majorate în perioada următoare în ritm alert!
“Nu aș exclude ca în ședințele următoare să vedem un pas chiar de 1% de creștere de dobânzi”, susține Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffesen Bank
Banca Națională a României ar putea analiza o creștere a pasului de întărire a politicii monetare, iar în ședințele următoare să vedem un pas chiar de 1% creștere de dobânzi, a declarat, ieri, economistul-șef al Raiffesen Bank, Ionuț Dumitru, într-o conferință de specialitate. "Consecința inflației foarte înalte este creșterea dobânzilor în primul rând. Avem creșteri de dobânzi în toate țările din lume, aș spune. În Europa Centrală și de Est, de asemenea, în Polonia, în Cehia, Ungaria, creșterile de dobânzi au fost foarte rapide. Și Banca Națională României a crescut dobânda. Suntem la 3,75% dobândă de politică monetară. Suntem în urma celorlalte stare din regiune. În Polonia avem o dobândă de politică monetară de 5,25%, în Cehia de 5,75%, în Ungaria de 5,40%, care de fapt e un 8,40% la facilitatea de credit. Deci avem o dobândă încă mică față de celelalte state din regiune, iar inflația noastră a crescut în ultimele luni mai rapid și probabil că perspectivele sunt să avem o continuare a acestei tendințe de creștere a inflației și în mod normal dobânda de politică monetară ar trebui să crească mai accelerat la noi pentru a reduce decalajul care ne separă de celelalte state din regiune, în primul rând, în contextul în care am avut o creștere economică mult peste așteptări în primul trimestru din 2022. Probabil că BNR va analiza, mă gândesc, în ședințele următoare o creștere a pasului de întărire a politicii monetare. Știm că am început cu 0,25%, am crescut pasul la 0,5%, în ultima ședință 0,75%. Nu aș exclude ca în ședințele următoare să vedem un pas chiar de 1% creștere de dobânzi", a spus Ionuț Dumitru, la videoconferința "Consecințele economice ale războiului". El a menționat că energia este principala cauză a inflației. România a avut un șoc energetic, care s-a suprapus cu procesul de liberalizare a piețelor. El a explicat că în momentul de față avem prețuri plafonate, dar dacă am avea prețuri de piață inflația ar fi fost în jur de 20% și nu de 13,8%. De asemenea, acum se manifestă efectele de runda a doua. "Ne așteptăm ca inflația să rămână foarte înaltă în perioada următoare. Probabil că maximumul inflației nu l-am atins încă. Noi îl așteptăm a se materializa în lunile următoare. Vedem în scenariul de bază o inflație în maxim pe undeva în jur de 15%. Riscul este mai degrabă în sus. Adică să vedem o inflație chiar mai mare decât atât, însă incertitudinile sunt extrem de mari. Nu știm ce se va întâmpla cu prețul la energie. Nu știm ce se va întâmpla cu prețul la alimente, unde riscurile sunt în continuare foarte mari", a explicat Ionuț Dumitru. El a declarat că ne putem aștepta ca dobânda de politică monetară să urce la 7% la finalul anului, iar ROBOR ar putea urca la 7-8%. De asemenea, Ionuț Dumitru a precizat, în conferința organizată de ziarul Bursa, că BNR injectează lichiditate în piață, respectiv 15 - 16 miliarde de lei medie zilnică, ceea ce arată un deficit mare lichiditate în piața monetară care a împins dobânzile efective în piața monetară.
Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră ne ajung pentru circa 19 ani
u estimarea aparține companiei de consultanță Deloitte
Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră, estimate la circa 200 de miliarde de metri cubi, ar acoperi consumul intern actual al României pe o perioadă de circa 19 ani, spune Dan Bădin, partener Servicii Fiscale, Deloitte România. El afirmă că gazele extrase din perimetrele offshore, împreună cu cele din exploatările onshore (estimate să scadă în anii următorii, iar noile zăcăminte descoperite necesită investiții pentru a fi date în exploatare), ar putea să acopere consumul intern și, eventual, să ajungă și la export. Astfel, România ar deveni independentă față de Rusia. "Adoptarea noilor reglementări referitoare la exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, mai favorabile decât cele anterioare, pare să deblocheze investițiile pentru începerea efectivă a exploatării, cu beneficii pe multiple planuri: perspective de venituri suplimentare la buget, profituri pentru companii, crearea de noi locuri de muncă și apropierea de mult-discutata independență energetică a țării, dar majoritatea beneficiilor vor fi vizibile doar după ce gazul din zăcămintele offshore va ajunge pe piață. Schimbările legislative, apărute la aproape patru ani de la adoptarea primei legi, care a fost intens contestată de mediul de afaceri și care a dus la înghețarea proiectelor de investiții, reprezintă un semnal pozitiv în actualul context geopolitic, în care toate țările europene caută soluții pentru a-și reduce dependența energetică de Rusia. În același timp, mediul investițional este mai dificil acum, din cauza conflictului militar sau a costurilor crescute, aspecte care ar putea determina amânarea unor proiecte. Dar, dincolo de provocările de moment, valorificarea cu succes a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră prezintă beneficii pentru toate părțile implicate”, spune Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România. Legea precedentă, 256/2018, care ar fi trebuit să faciliteze investițiile în domeniu, nu a putut fi aplicată din cauza unor prevederi restrictive, astfel că a fost nevoie de mai multe modificări, inclusiv în zona de impozitare. Printre cele mai importante modificări aduse de noua lege offshore se numără cele legate de regimul fiscal al investițiilor în acest domeniu, care devine mai permisiv. Astfel, aproape s-a dublat (de la 45,71 lei/MWh la 85 lei/MWh) nivelul de la care se aplică impozitarea suplimentară a veniturilor companiilor. Pentru prețurile care depășesc 85 lei/MWh se menține grila de impozitare propusă inițial (între 15%, pentru veniturile obținute din vânzarea la prețuri mai mari de 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, și 70% pentru vânzarea la prețuri care depășesc 190 lei/MWh). Acest impozit pe veniturile suplimentare va reprezenta cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit al companiilor.
Ministrul Agriculturii: Cumpărăm fabrica de zahăr de la Luduș
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a anunțat, ieri, că a fost constituită echipa de negociere pentru preluarea fabricii de zahăr de la Luduș, iar statul va cumpăra fabrica în parteneriat cu fermierii. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a avut o nouă întâlnire oficială cu managementul companiei Tereos România pentru a prezenta echipa de negociere constituită prin ordin de ministru la nivelul MADR și pentru a stabili calendarul privind preluarea fabricii de zahăr de la Luduș, județul Mureș. "Vă transmit angajamentul ferm al statului român de a duce la bun sfârșit acest proces. Este nevoie să inventariem bunurile, activele, să demarăm auditurile necesare, precum și elaborarea documentelor aferente, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Cumpărăm fabrica pentru a produce zahăr, în parteneriat cu fermierii. Ne dorim să reluăm cât mai repede ciclul de producție și activitatea în fabrică, mai ales în contextul internațional al pieței zahărului”, a declarat ministrul Chesnoiu. François Queva, CEO Tereos România, a infirmat toate zvonurile vehiculate în spațiul public legate de închiderea fabricii, menționând că angajamentul luat în fata ministrului, încă din luna aprilie, privind disponibilitatea vânzării acestei unități de producție către statul român a rămas neschimbat. De asemenea, reprezentantul companiei franceze a subliniat că nicio componentă a fabricii nu a fost dezmembrată, dezafectată sau vândută. Echipa de negociere formată din reprezentanți ai MADR va transmite o adresă către managementul Tereos România, prin care va solicita documente juridice și financiare, precum și alte aspecte legate de funcționalitatea fabricii de la Luduș, cu scopul de a face pași concreți în acest demers.
Grupul eMAG va angaja câteva sute de persoane
Grupul eMAG va investi, în următorii doi ani, 2,2 miliarde de lei în planul său de transformare în ecosistem regional de comerț online și va angaja câteva sute de persoane. "Grupul eMAG anunță bilanțul pentru planul de investiții de 3,2 miliarde de lei pe trei ani, lansat în 2021. În primul an, investițiile au depășit 1 miliard de lei, iar în următorii doi ani, grupul eMAG va continua să investească 2,2 miliarde de lei în planul său de transformare în ecosistem regional de comerț online”, anunță grupul. În urma investițiilor din 2021, grupul eMAG a înregistrat o cifră de afaceri de 9,57 miliarde de lei în 2021, dintre care veniturile realizate de eMAG în România reprezintă 5,68 miliarde de lei. Dante International SA, compania care cuprinde eMAG România, Fashion Days România și realizează vânzări pentru eMAG Bulgaria și eMAG Ungaria, a înregistrat o cifră de afaceri de 7,346 miliarde de lei în 2021. Grupul are circa 10.000 de angajați și vrea să facă angajări. "Avem 10.000 de angajați la nivel de grup. Dorim să angajăm în special pe zona de tehnologie și în zona de marketplace, pentru a ajuta la dezvoltarea internațională. Câteva sute de persoane numai anul acesta”, a spus Tudor Manea, CEO eMAG, într-o conferință de presă. Iulian Stanciu, președintele executiv al eMAG, afirmă că eMAG voia să se extindă pe plan extern, fără a preciza despre ce țară este vorba, însă a decis să amâne investiția, să vadă ce se mai întâmplă, având în vedere că actualul context le-a schimbat puțin planurile.
Fiat Chrysler Automobiles își recunoaște vinovăția de fraudă privind emisiile diesel
Divizia din Statele Unite a Fiat Chrysler Automobiles a acceptat să pledeze vinovată pentru comportament ilegal și să plătească penalități de aproximativ 300 de milioane de dolari pentru a rezolva o anchetă de mai mulți ani privind fraudă legată de emisiile vehiculelor cu motoare diesel, potrivit unor persoane apropiate situației, transmite Reuters. FCA US, care acum face parte din grupul Stellantis, a acceptat să pledeze vinovată pentru o acuzație de conspirație penală, rezultată din eforturile sale de a se sustrage cerințelor privind emisiile pentru peste 100.000 de camionete Ram mai vechi și SUV-uri Jeep din SUA. Acordul, negociat cu oficialii Departamentului de Justiție al SUA, urmează să fie făcut public de săptămâna viitoare. Compania își va declara apoi vinovăția în timpul unei audieri ulterioare într-un tribunal districtual din SUA. Vehiculele diesel afectate au fost fabricate între 2014 și 2016. FCA a fuzionat cu producătorul francez Peugeot PSA în 2021, pentru a forma Stellantis. Stellantis și Departamentul de Justiție au refuzat să comenteze. Acordul vine la cinci ani după ce Volkswagen a pledat vinovat de acuzații penale, pentru a rezolva propria criză a emisiilor, care a afectat aproape 600.000 de vehicule într-un scandal care a devenit cunoscut sub numele de ”Dieselgate”. Înșelăciunea Volkswagen a precipitat un control suplimentar care a făcut ca autoritățile de pe ambele maluri ale Atlanticului să pedepsească producătorii de automobile acuzați că folosesc software ilegal cunoscut sub numele de dispozitive de înfrângere pentru a manipula testele guvernamentale de emisii.
Indicele ROBOR la 3 luni ''sare'' la 5,93% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut joi la 5,93% pe an, de la 5,90% pe an în ședința precedentă, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai ridicat a fost înregistrat în data de 29 ianuarie 2013, de 5,94%. La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,08% pe an, de la 6,06% pe an anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,29% pe an de la 6,26% pe an, miercuri. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Aplicațiile de iPhone au avut venituri de 643 de miliarde de dolari
În contextul reglementărilor iminente din mai multe regiuni ale lumii, care vor viza mai multe produse ale companiei, Apple publică un studiu menit să arate câte de bine funcționează în formatul actual economia aplicațiilor de iPhone. Conform unui studiu comandat de Apple și realizat Analysis Group, ecosistemul de aplicații pentru iOS susține, în prezent, peste 2,2 milioane de locuri de muncă doar în Statele Unite. Tot aici, arată studiul, veniturile micilor dezvoltatori au crescut cu 118% în ultimii doi ani. Într-un clasament al țărilor unde veniturile dezvoltatorilor mici au crescut cel mai mult, SUA se află pe locul doi, devansată de Franța, unde aceste venituri au crescut în ultimii doi ani cu 122%. Franța și SUA sunt urmate într-un astfel de clasament, în ordine, de Coreea de Sud, Australia, China, Marea Britanie, Japonia și Germania. Valoarea tranzacțiilor realizate de aplicațiile din App Store a crescut anul trecut cu 24%, ajungând la 643 de miliarde. Apple ține neapărat să puncteze că cu 90% din acești bani nu au făcut obiectul comisionului.
Volkswagen va plăti 193 de milioane de lire unor clienți britanici
Volkswagen va plăti 193 de milioane de lire sterline (242 de milioane de dolari), ca parte a unui acord extrajudiciar, către aproximativ 91.000 de clienți britanici, în așa-numitul scandal ”dieselgate” izbucnit în 2015, transmite Reuters. Volkswagen (VW) și-a cerut din nou scuze miercuri clienților din Anglia și Țara Galilor, angajându-se să reconstruiască încrederea. ”Acordul este o altă etapă importantă, deoarece grupul Volkswagen continuă să lase în urmă evenimentele profund regretabile care au avut loc până în septembrie 2015”, a declarat Philip Haarmann, directorul juridic al VW, într-un comunicat. Dar compania, care contribuie, de asemenea, la costurile juridice ale reclamanților și la alte taxe, nu a admis nicio implicare în răspundere, cauzalitate sau pierdere, afirmând însă că este mai prudent să încheie un acord, având în vedere costurile unui proces. Volkswagen a spus că aproximativ 11 milioane de mașini în întreaga lume - și 1,2 milioane în Marea Britanie - au fost echipate cu software care a înșelat testele de emisii ale motoarelor diesel, menite să limiteze fumul de oxid de azot (NOx).
