Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Guvernatorul BNR îI dă o replică taioasă condamnatul Darius Vâlcov

Ziarul de Vrancea
9 feb 2019 254 vizualizări

Mugur Isărescu: “Am asistat la un atac jalnic asupra BNR. Formulări potrivit cărora cineva manipulează dobânzile sunt periculoase”

Banca Națională a României (BNR) a fost ținta unor atacuri ”jalnice” în ultima perioadă, iar acuzațiile potrivit cărora cineva ar manipula dobânzile sunt periculoase pentru stabilitatea economică, în condițiile în care ”s-a sărit la gâtul BNR”, a spus, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflației. BNR a fost criticată, în ultima perioadă, pe teme legate de indicele ROBOR și de cursul valutar. La finalul lunii trecute, senatorul ALDE Daniel Zamfir a susținut că indicele ROBOR este "trucat" printr-o înțelegere între băncile comerciale, cu implicarea BNR, și a cerut guvernatorului Mugur Isărescu și șefului Consiliului Concureței, Bogdan Chirițoiu, să vină la audieri în Comisia economică din Senat. Consilierul premierului, Darius Vâlcov, a declarat duminică, la Antena 3, întrebat dacă țintește postul de guvernator BNR, că în opinia sa nici actualul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, nici el nu pot ținti acest post. „Și domnul Isărescu, și eu nu putem să țintim acest post (n.red. – de Guvernatorul al BNR), pentru că, în momentul în care ai niște probleme nerezolvate din spate, este bine să nu te duci să încerci la Banca Națională”, a afirmat Darius Vâlcov, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, informează Mediafax. Vâlcov este condamnat la opt ani de închisoare pentru fapte de corupție. Luni, Isărescu a avertizat că aceste acuzații sunt periculoase. ”Formulări potrivit cărora se joacă cineva cu dobanzile, că le manipulează, sunt periculoase. Pot fi tăiate de la rădăcină aruncând o privire către rapoarte. Este dureros ca unii nu le citesc și ies în presa cu acuzatii. (...) Am asistat la un atac jalnic asupra BNR”, a spus Isărescu. El consideră că atacurile asupra BNR sunt iresponsabile, nu au justificare și afectează stabilitatea macroeconomică a României. ”Anul trecut, cursul de schimb a fost foarte stabil. Cu ajutorul lui, am păstrat anticipațiile inflaționiste. (...) S-a sărit la gâtul BNR în ceea ce privește cursul valutar, într-o manieră iresponsabilă. Au cerut să fie cursul fix, asta nu se poate”, a spus Isărescu. Guvernatorul a mai declarat: “Oamenii noștri sunt oameni care ar putea lucra în orice bancă din Europa, sunt oameni foarte buni. Este o precizare necesară, pentru că dânșii au avut o frustrare. M-au întrebat: "Noi pentru cine lucrăm? Pentru că ni se spune că suntem lipsiți de patriotism". Le-am spus că lucrează pentru România, pentru Europa și pentru aderarea la spațiul euro. Și să nu ia în considerare aceste declarații. Formulări din acestea că se joacă cineva cu dobânzile, că le manipulează, sunt mai mult decât periculoase. Ele pot fi tăiate de la rădăcină cu o simplă privire către teancul de rapoarte. Facem 4 rapoarte pe an și facem asta de 13 ani. Este dureros că mulți nici nu le citesc, dar ies în presă și fac diverse acuzații. Pe la sfârșitul anului și începutul acestui an am asistat la un atac jalnic asupra BNR, inclusiv cu invective cum că nu suntem patrioți. S-a sărit la gâtul BNR în ceea ce privește cursul valutar, într-o manieră total neresponsabila. Chiar dacă au cerut prin postări caraghioase să fie cursul fix, asta nu se poate. Dar va dați seama cât de porniți erau să atace BNR. Suntem pentru creșterea consumului, dar atenție la dozaj. Ce se dorește, să ne facem că nu vedem cifrele?”

Câștigul salarial mediu net a ajuns la 2.957 lei

u lefurile au crescut anul trecut cu 12,5% față de anul precedent

Câștigul salarial mediu net a crescut în decembrie 2018, nominal, cu 12,5% față de aceeași lună a anului anterior, la 2.957 lei, iar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a fost de 8,9%, potrivit datelor transmise luni de Institutul Național de Statistică (INS). În noiembrie 2018, câștigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3% față de aceeași lună a anului anterior, la 2.792 lei, iar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a fost de 9,5%. În decembrie 2018, indicele câștigului salarial real (câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum - n.r.) față de aceeași lună a anului 2017 a fost de 108,9%. În decembrie 2018, câștigul salarial mediu nominal net a crescut față de luna precedentă cu 165 lei (plus 5,9%). Indicele câștigului salarial real a fost de 105,7% față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 210,1%, cu 11,4 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna noiembrie 2018. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (6888 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1657 lei). În luna decembrie 2018, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna noiembrie 2018, ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou). ”De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), cât și disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mici din unele activități economice”, se arată în comunicat. Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat astfel: cu 51,4% în extracția cărbunelui superior și inferior, respectiv cu 38,7% în depozitare și activități auxiliare pentru transport; cu un procent cuprins între 18,5% și 23,5% în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, industria metalurgică, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, alte activități extractive. În schimb, cea mai mare scădere a fost de 14,9%, în decembrie 2018 față de noiembrie 2018, în extracția minereurilor metalifere. În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă, astfel: învățământ (plus 2,4%), sănătate și asistență socială (plus 1,8%), administrație publică (plus 0,3%).

BNR a crescut la 3% prognoza de inflație

u Isărescu: Deteriorarea anticipațiilor poate avea loc

Banca Națională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipații inflaționiste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG-ul anunțat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflație, a anunțat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă. În noiembrie, BNR a menținut la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul anului trecut și a estimat un nivel de 2,9%, în creștere de la 2,7%, pentru decembrie 2019. În ianuarie, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a scăzut în decembrie 2018 la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, în condițiile în care gazele naturale s-au scumpit cu 16,61% față de aceeași lună a anului 2017. Luni, Isărescu, a subliniat că inflația este sub control, dar situația se poate deteriora rapid. ”Deteriorarea anticipațiilor poate avea loc foarte rapid. (...) Când vine cineva și-ți blochează dobânda prin OUG, ce impact poate avea asupra inflației? Se duce în sus”, a spus Isărescu, făcând trimitere la OUG-ul anunțat de Guvern la finalul anului trecut, care a impus o taxă pe activele bancare legată de evoluție indicelui ROBOR. Guvernatorul a atras atenția că atacurile îndreptate în ultima perioadă împotriva BNR sunt ”jalnice” și ”iresponsabile”, făcând trimitere la acuzațiile lansate de consilierul premierului, Darius Vâlcov. BNR a fost criticată, în ultima perioadă, pe teme legate de indicele ROBOR și de cursul valutar. La finalul lunii trecute, senatorul ALDE Daniel Zamfir a susținut că indicele ROBOR este "trucat" printr-o înțelegere între băncile comerciale, cu implicarea BNR, și a cerut guvernatorului Mugur Isărescu și șefului Consiliului Concureței, Bogdan Chirițoiu, să vină la audieri în Comisia economică din Senat. Consilierul premierului, Darius Vâlcov, a declarat duminică, la Antena 3, întrebat dacă țintește postul de guvernator BNR, că în opinia sa nici actualul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, nici el nu pot ținti acest post.

De ce nu se poate vinde rezerva valutară: Dobânzile se pot face 15-20%

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat, ieri, că, dacă România ar vinde o parte importantă din rezerva valutară, așa cum a sugerat Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului, dobânzile de pe piața interbancară ar putea ajunge la 15-20%. „Când a zis despre vânzarea rezervei (Darius Vâlcov - n.red.), că aveam atâta rezervă, că poate să dispară toată masa monetară, și-a dat seama ce-a spus? Sau cine a publicat pe site? Îmi închipui că n-a publicat altcineva pe site-ul PSD-ului. Dacă vindem valuta, o vindem pe nasturi sau pe lei? Dacă dispar leii din piață, se duc dobânzile unde se duc. S-au minunat că a declarat domnul Vasilescu că se pot face 6-7%. Nu - se pot face 15-20% dobânzile, la o asemenea sugestie de creștere”, a afirmat Mugur Isărescu, luni, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflației”, ediția februarie 2019. Guvernatorul Băncii centrale s-a referit la faptul că indicele ROBOR, respectiv dobânzile de pe piața interbancară, pot crește până la aproape 20%, dacă instituția va încerca să stabilizeze cu orice preț moneda națională.

“Un Consiliul Monentar în cazul României ar necesita un curs de 7-8 lei”

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a spus, ieri, că Darius Vâlcov, consilierul premierului pe economie, a făcut o confuzie gravă, în perioada în care leul se deprecia în fața euro, în a doua jumătate a lunii ianuarie. „În afară de corelația politicii monetare cu deficitele de cont curent, a mai apărut o confuzie gravă, pusă, bănuiesc tot de dânsul, pe site-ul partidului de guvernământ, în perioada în care cursul era sub presiune: ni s-a indicat să luăm exemplul Bulgariei - de ce nu avem cursul fix ca în Bulgaria. Câțiva i-au răspuns, nu cred că a citit cineva. Din cercetarea noastră, a prins la public și de aceea trebuie să răspund. Un Consiliu Monetar, care înseamnă, într-adevăr, curs fix față de euro, apare, de regulă, după o criză, dar după o criză majoră. Așa s-a întâmplat în Bulgaria în 1996: moneda se depreciază puternic, economisirile populației și ale firmelor sunt rase, pur și simplu - sunt confiscate prin depreciere, și singura soluție, pentru că inflația devine galopantă - se ajunge la inflație de trei, de patru cifre (adică la peste 1.000% - n.red.), este stabilizarea cursului, printr-o declarație fermă. Dar unde? Sus de tot”, a explicat Mugur Isărescu, luni, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflației”, ediția februarie 2019. În primul rând, România nu avem criză, pentru a stabili un curs fix, iar, în al doilea rând, „să o produci așa din neant nu știu cum s-ar face”, a adăugat Isărescu. „Să zicem că s-ar face. Un Consiliul Monentar în cazul României probabil că ar necesita un curs de 7-8 lei (față de euro - n.red.), pe puțin. De asta avem nevoie? Asta promovează consilierul economic al primului-ministru, când spune că trebuie să avem curs fix ca în Bulgaria? Nu cred că cine a publicat pe site-ul partidului de guvernământ a discutat cu premierul României sau cu vicepremierul României sau cu ministrul Muncii. (...) Mai este ceva, Consiliul Monetar colapsează imediat dacă țara nu se poate autodisciplina și să aibă nu deficite, ci surplusuri monetare”, a subliniat Isărescu.

Deficitul comercial a urcat până la 15,1 miliarde de euro

Deficitul comercial al României a avansat cu 16,8% anul trecut, față de anul anterior, până la 15,1 miliarde euro, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). În 2017, deficitul comercial a fost de 12,96 miliarde euro. După primele 11 luni ale anului 2018, deficitul comercial crescuse cu 18,2%, față de aceeași perioadă dn 2017, la 13,4 miliarde de euro. În 2018, exporturile au însumat 67,732 miliarde euro, iar importurile au fost 82,865 miliarde euro. Astfel, față de anul anterior, exporturile au crescut cu 8,1%, iar importurile cu 9,6%. Deficitul balanței comerciale în anul 2018 a fost de 15,133 miliarde euro, mai mare cu 2,173 miliarde euro decât cel înregistrat în anul 2017. În luna decembrie 2018, exporturile au însumat 4,604 miliarde euro, iar importurile au fost 6,32 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,716 miliarde euro. Față de decembrie 2017, exporturile din decembrie 2018 au crescut cu 2,4%, iar importurile au crescut cu 3,5%.

Realitatea augmentată debutează în Google Maps

Google a lansat o opțiune de navigare bazată pe realitate augmentată pentru aplicația Maps, disponibilă deocamdată doar pentru un număr limitat de utilizatori. Localizarea utilizatorilor se va face ca și până acum - cu ajutorul GPS-ului și a conexiunii la internet. În plus, pentru funcția de realitate augmentată, Google Maps va folosi și camera foto a telefonului. Realitatea augmentată vine să suprapună un nivel de informații mediului real pentru a ajuta utilizatorul să se orienteze mai ușor pe parcursul navigării. Această formă va face parte din modul de navigare pedestru. Spre exemplu, într-o intersecție, funcția de realitate augmentată va plasa o săgeată pe o clădire pentru ca utilizatorul să înțeleagă mai ușor în ce direcție să meargă. Practic, în noul mod, camera foto va afișa pe ecran mediul înconjurător, iar funcția de realitate augmentată va genera indicatoare ce vor fi suprapuse elementelor din mediul real. Realitatea augmentată nu va lua complet locul navigării pe baza hărților, ci va fi va reprezenta un mod la care utilizatorii vor putea apela atunci când informațiile tradiționale nu sunt suficiente.

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,10%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,10%, pentru a doua oară consecutiv, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Joi, a coborât de la 3,11% la 3,10%. Vineri, acesta a stagnat. Luni, indicele a stagnat la 3,10 pentru a doua oară. Totodată, vineri, indicele ROBOR la șase luni a scăzut de la 3,30% la 3,29%. Vineri, indicele a stagnat la 3,30%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.