MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
Așa susține Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
Cea mai mare problemă pentru mediul de afaceri din România o reprezintă desele modificări ale Codului fiscal, spune Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), care precizează că e mult mai ușor să deschizi o firmă în Estonia, decât în România. ”Este incomparabil mai ușor să deschizi o firmă în Estonia. Pentru a-ți face firmă în Estonia nici nu trebuie să te deplasezi undeva. Totul se face online, procedura este foarte simplă și nu durează mai mult de 20 de minute să parcurgi întreaga procedură”, a declarat luni Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferință de presă. De altfel, Estonia și-a propus ca până în 2020 să aibă 20 de milioane de companii înregistrată la nivelul țării cu acest tip de înregistrare electronică. ”Asta înseamnă că se plătesc taxe, impozite căte guvernul estonian. Și vă reamintesc că Estonia are sub 2 milioane de locuitori”, a precizat Florin Jianu. El precizează că, în industria digitală, foarte mulți întreprinzători aleg alte sisteme legislative fiscale, care sunt mult mai potrivite domeniului de activitate, de exemplu Marea Britanie sau SUA. ”Dacă vorbim de IT sau industrii creative, întreprinzătorii din aceste sectoare și start-up-urile își doresc reglementări cât mai simple”, punctează președintele CNIPMMR. Acesta afirmă că cea mai mare problemă pentru mediul de afaceri din România o reprezintă desele modificări ale Codului fiscal. ”Cele mai mari probleme sunt cauzate de modificările Codului Fiscal, aproape continue. În primele trei luni din acest an, prin opt acte normative, au fost modificate/completate 120 de articole din Codul fiscal. Deci 1,3 modificări pe zi calendaristică, în condițiile în care la 1 ianuarie 2018 a intrat în vigoare și Ordonanța de Urgență nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care alte 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate. Investitorii străini și autohtoni sunt speriați de această avalanșă a modificărilor fiscale și vedem și în datele statistice oficiale. E ca atunci când ieși pe mare, nu ieși când e marea agitată, ieși când marea este liniștită și când prognoza arată vreme bună. La fel e și în economie”, spune oficialul CNIPMMR. De asemenea, în primele 90 de zile ale acestui an, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 835 de acte normative, peste 45% din legile și ordonanțele adoptate afectând direct și semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile (legislația fiscală, declarațiile și contribuțiile obligatorii, etc.). ”Cu acest volum imens de acte normative adoptate în primul trimestru al anului 2018, este previzibil că România va continua să se situeze și anul acesta pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est), în timp ce în țările vecine tendința este de simplificare și asigurare a unui cadrul legislativ stabil și predictibil, condiție esențială pentru investitori”, spun reprezentanții CNIPMMR. CNIPMMR atrage totodată atenția asupra instabilității legislative fiscale accentuată înregistrată în primul trimestru al anului, precum și asupra volumului imens de acte normative adoptate. ”Volumul modificărilor Codului fiscal din primul trimestru al anului 2018 este cu 173% mai mare decât în primul trimestru al anului 2017 (69 articole modificate/completate în trimestrul I 2017 față de 120 articole modificate/completate în trimestrul I 2018), în condițiile în care anul trecut s-a înregistrat un record de modificări legislative fiscale (s-au modificat/completat 290 de articole din Codul fiscal)”, mai spun oficialii CNIPMMR. Aceștia dau mai multe exemple privind efectele instabilității legislative fiscale accentuate din primul trimestru al anului. Între acestea, în perioada ianuarie - februarie 2018, investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut cu 3,17%, însumând 794 milioane euro (comparativ cu 820 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2017), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 592 milioane euro.
Cifra de afaceri din domeniul serviciilor pentru populație au scăzut cu 3,3%
În februarie, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, față de luna precedentă a crescut ca serie brută cu 2,3% și a scăzut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,3%, potrivit INS. Comparativ cu februarie 2017, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 5,0% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%. În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2018, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut față de perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017 atât ca serie brută cu cu 9,9%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 10,5%. Potrivit INS, în februarie, comparativ cu ianuarie cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în termeni nominali, a crescut cu 2,3% ca urmare a creșterilor înregistrate la activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (plus 17,4%), activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (plus 6,3%), activitățile de transport (plus 2,6%) și la alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (plus 1,1%). Activitățile de comunicații au scăzut cu 0,1%. Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna februarie 2018, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut cu 3,3% ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de transport (-3,2%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-2,3%), activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (-0,7%) și activitățile de comunicații (-0,7%). Activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe au crescut cu 5,4%. În februarie 2018 comparativ cu februarie 2017, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 5,0%, datorită creșterilor înregistrate la alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (plus 11,2%), activitățile de comunicații (plus 4,9%), activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (plus 4,3%) și la activitățile de transporturi (plus 1,2%). Activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației au scăzut cu 2,1%. „Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna februarie 2018, comparativ cu luna februarie 2017, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 6,5%, datorită creșterilor înregistrate la alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (plus 12,1%), activitățile de comunicații (plus 6,1%), activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (plus 3,6%) și la transporturi (plus 3,2%). Activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației au scăzut cu 1,7%”, precizează INS.
Peste 370.000 de nereguli au fost depistate de sistemele IT în primele patru luni
Sistemele de transport inteligente de pe sectoarele de autostrăzi din România au înregistrat, în primele patru luni, peste 370.000 de abateri privind respectarea masei totale maxime admise în circulație pe drumurile publice din Romania și a vitezei maxime admise, a anunțat luni Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Astfel, din totalul de 744.144 vehicule cu masă totală mai mare de 10 tone, 48.592 vehicule au circulat cu depășirea masei totale maxime admise în circulație pe drumurile publice din Romania, potrivit CNAIR. ”Dintre acestea, un număr de 8.217 vehicule au înregistrat depășiri cu mai mult de 20% a masei totale maxime admise, fapta constituind, conform prevederilor OG nr. 43/1997, contravenție foarte gravă”, se arată în comunicat. Totodată, din totalul de 2,567 milioane vehicule analizate, 323.159 vehicule au circulat cu depășirea vitezei de 130 km/h, maximă admisă pe autostrăzi. ”Dintre acestea, un număr de 62.094 vehicule au circulat cu viteze cuprinse între 150 - 250 km/h, 536 vehicule circulând cu viteze de peste 200 km/h”, se arată în comunicat. CNAIR a avertizat că, în România, circulația cu depășirea maselor maxime admise în circulație pe drumurile publice este principala cauză a degradării premature a suprafeței carosabile a drumurilor.
Indicele Robor la 3 luni a crescut la 2,13%, cel mai mare nivel din ultimele patru luni
Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,13%, cel mai mare nivel din decembrie 2017, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Nivelul anunțat luni este cel mai mare din 14 decembrie 2017, când a fost tot 2,13%. Totodată, indicele Robor la 6 luni a crescut luni la 2,46%, cel mai mare nivel din 30 octombrie 2014, când a atins același prag, de 2,46%. Banca Națională a României (BNR) a decis, miercuri 4 aprilie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an.
Rata șomajului în luna februarie, 3,94%, sub valoarea din aceeași perioadă
Rata șomajului la nivel național era de 3,94% la sfârșitul lunii februarie, în scădere cu 0,05 puncte procentuale față de luna anterioară și sub valoarea înregistrată la finele aceleiași luni a anului 2017, anunță Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), care susține că rata șomajului își menține trendul descendent. Comparativ cu luna precedentă, rata șomajului în rândul bărbaților a scăzut față de la 4,24% la 4,19%, iar rata șomajului în rândul femeilor a scăzut de la 3,70% în luna ianuarie la 3,64 %. Conform datelor ANOFM, 98.481 de șomeri provin din mediul urban, iar 245.918 provin din mediul rural. Cei mai mulți șomeri aveau între 40 – 49 de ani (103.433), urmați de cei din grupa de vârstă 30 – 39 de ani (68.113), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (22.434). Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (35,50%). Șomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 32,00% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,64 %.
Comerțul en gros a încetinit în februarie, cu un avans de 5,8%
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, un indicator al afacerilor dintre firmele din sectorul de comerț, a crescut în februarie cu 5,8%, serie brută, față de aceeași lună a anului trecut, ritm încetinit față de cel din ianuarie, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În ianuarie, comerțul cu ridicata a crescut în ianuarie cu 13,5%, serie brută, față de aceeași lună a anului trecut. În februarie, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, comparativ cu luna februarie 2017, a înregistrat o creștere cu 5,8% ca urmare a avansului comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 11,5%), comerțului cu ridicata nespecializat (plus 7,2%), comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 6,8%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 6,7%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 4,1%), activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 3,9%), comerțului cu ridicata specializat al altor produse (plus 3,1%) și comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 2,8%). Pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, în luna februarie 2018, comparativ cu luna februarie 2017, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 7,7%.
Ford intenționează să opereze propria sa rețea de taxiuri autonome
Ford intenționează să opereze propria sa rețea de robo-taxiuri, în 2021, pentru transportul de persoane și bunuri, acestea fiind cele mai ambițioase detalii dezvăluite până acum de producătorul auto american pentru un serviciu de transport cu vehicule autonome, relatează Financial Times. Jim Farley, președinte al Ford pentru piețe globale, a spus că Ford intenționează să opereze propria sa rețea de vehicule construite la comandă, în loc să vândă tehnologia unui operator de transport. Grupul a investit anul trecut 1 miliard de dolari în startup-ul de inteligență artificială Argom, pentru a concura cu Waymo și Uber, dar și cu rivali din industria auto precum General Motors și Toyota, în dezvoltarea vehiculelor autonome. Ford testează totodată un srrviciu în Miami împreună cu Domino’s Pizza pentru a-și îmbunătăți modelul de afaceri, cum ar fi oferirea de discount-uri clienților care acceptă să iasă din apartament până la un vehicul autonom care efectuează livrări la domiciliu. În pofida unui accident fatal recent în care a fost implicat un vehicul autonom testat de Uber, tehnologia este considerată sigură pentru că elimină eroarea umană. Această tehnologie poate contribui la dezvoltarea unor noi afaceri, cum ar fi cele cu robo-taxiuri, care în timp ar putea înlocui automobilele personale, în orașele aglomerate.
