MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Unul din trei angajatori continuă recrutările la fel ca înainte de epidemie
Cele mai multe oferte de joburi planificate pentru următoarele două luni vor fi în vânzări și promovare online (47%), precum și în producție (33%)
Aproape o treime dintre companiile din România nu și-au schimbat planurile de recrutare stabilite la începutul anului nici după izbucnirea epidemiei de Covid-19, potrivit unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs, care arată că cele mai multe oferte de joburi planificate pentru următoarele două luni vor fi în vânzări și promovare online (47%), precum și în producție (33%), segmente care au o contribuție importantă la revenirea business-ului. ”30% dintre companiile din România nu și-au schimbat planurile de recrutare stabilite la începutul anului nici după izbucnirea epidemiei de Covid-19, păstrând același număr de poziții noi pentru care vor face angajări în a doua parte a anului”, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Cele mai multe oferte de joburi planificate pentru următoarele două luni vor fi în vânzări și promovare online (47%), precum și în producție (33%), segmente care au o contribuție importantă la revenirea business-ului. ”Impactul crizei Covid-19 s-a tradus, în perioada stării de urgență, în afaceri mai mici cu până la 25% pentru 27% dintre companiile participante la sondajul BestJobs, în timp ce 20% și-au înjumătățit practic veniturile. Totuși 23,3% dintre firmele chestionate au declarat că activitatea lor s-a desfășurat în mod normal în perioada stării de urgență, fără a fi redusă. Peste 40% dintre angajatori spun, însă, că și-au păstrat intactă echipa - nu au făcut concedieri (46,7%) și nici nu și-au trimis salariații în șomaj tehnic în această perioadă (40%), iar 23,3% chiar au făcut noi angajări”, arată sondajul. După ce au trecut de faza de reacție rapidă în gestionarea crizei sanitare, în care s-au concentrat prioritar asupra siguranței angajaților și a supraviețuirii afacerii, aproape jumătate (47%) dintre angajatori afirmă că și-au pregătit un plan de continuitate a business-ului, în timp ce 30% dintre firme nu s-au gândit la o mai bună funcționare a activităților în noul context. Astfel, 40% dintre companii intenționează să mute în mediul online o parte mai mare din activitate în următorul an, în timp ce alte firme iau în calcul extinderea și în alte sectoare ale economiei (13,3%), reducerea semnificativă a spațiilor de birouri (10%) sau chiar schimbarea obiectului de activitate (3,3%). În cazul a 33,4% dintre companii modelul de business nu va suferi schimbări majore. După relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii coronavirusului și ieșirea din starea de urgență, 36,7% dintre angajatori spun că și-au chemat toți angajații la birou încă din luna mai. Studiul BestJobs arată că în cazul a 23,3% dintre firme activitatea a fost reluată gradual, în primă fază cu mai puțin de un sfert dintre salariați înapoi în birouri, iar alte 20% dintre firme au continuat să lucreze în regim remote. Când vine vorba despre măsurile luate pentru protejarea angajaților împotriva infectării cu virusul COVID-19, 83,3% dintre participanții la sondajul BestJobs oferă dezinfectanți angajaților, dar și măști (70%) și mănuși (43,3%), dezinfectează cu regularitate spațiile de lucru (76,7%), au achiziționat și termometre pentru luarea temperaturii (26,7%) sau au rearanjat birourile pentru a mări distanța dintre angajați (33,3%). Tot pentru a asigura angajaților distanțarea socială la birou, unii angajatori au schimbat orarul de lucru pentru a evita orele de vârf (16,7%) sau au rearanjat turele pentru a nu se suprapune (13,3%). Sondajul a fost efectuat în perioada 1-15 iunie 2020, pe un eșantion de aproximativ 150 de companii mici și medii din România. BestJobs este una dintre cele mai mari platforme de recrutare online din România, cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment, atât în țară, cât și în străinătate.
Orban a anunțat că România ar putea implementa un program flexibil de muncă
u modelul este aplicat cu succes în Germania u sunt vizate companiile carora li s-au redus vânzările
Premierul Ludovic Orban a anunțat, ieri, că România va încerca să aplice programul flexibil de muncă, denumit Kurzarbeit, care a fost implementat în mai multe țări europene, printre care și Germania. El a precizat că, în cazul în care unei companii i s-au redus vânzările, pentru a nu da afară angajații, aceștia vor avea un program flexibil, iar statul plătește perioada de timp care nu este lucrată. Ludovic Orban a participat, luni, la dezbaterea publică "România muncește! Flexicuritate și digitalizare în contextul noilor tendințe din piața muncii din România!”, organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. "Am înțeles că această dezbatere are ca principal obiectiv prefigurarea măsurilor active de susținere a companiilor și a angajaților cu o concentrare pe ceea ce este denumit Kurzarbeit sau noi să îi spunem program flexibil de muncă. Această modalitate de susținere a angajaților și companiilor are oarecum un caracter de noutate în România și sigur ea a fost aplicată în țări europene, în special în Germania, și a dat rezultate. Din cauza asta încercăm și noi să aplicăm acest sistem de program flexibil de muncă”, a afirmat Orban. El a precizat că trebuie fixat cadrul pentru realizarea acestui program. "Trebuie să fixăm cadrul. La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, care este destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit. Sigur că ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă o companie, să spun, i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajații, cu procentul corespunzător, practic stabilește un program flexibil de muncă pentru angajați și statul plătește perioada de timp care nu e lucrată de angajați, corespunzătoare reducerii”, a explicat premierul. El a menționat că această măsură s-ar aplica pe o perioadă limitată atunci când apare o perturbare majoră pe piață, cum a fost acum criza generată de COVID. "Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piață, cum este criza economică generată de epidemia de COVID, în cazul de față. Deci, aici va trebui să stabilim o perioadă de aplicare și va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcțiune acest mecanism, astfel încât, pe de o parte, să fie cât mai ușor de accesat, fără proceduri birocratice complicate, pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii și către angajați foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat și pe de altă parte să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecție fără să aibă nevoie sau să o utilizeze ca resursă suplimentară de venit, în condițiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură”, a mai afirmat Orban. El a menționat că această măsură trebuie gândită în contextul celorlalte măsuri active și în contextul altor măsuri posibile.
Cine deține datoria guvernamentală a României
Aproape jumătate (49,8%) din datoria guvernamentală a României era deținută anul trecut de corporațiile financiare, în timp ce nerezidenții dețineau 46,3% și entitățile rezidente nefinanciare 3,9%, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). La nivelul UE, în 2019, au existat diferențe semnificative privind datoria. Cel mai ridicat procentaj al datoriei publice deținut de nerezidenți se înregistra anul trecut în Cipru (80%), Lituania (76%), Letonia (74%) și Estonia (70%). În contrast, cel mai ridicat procentaj al datoriei guvernamentale deținut de corporațiile financiare era în Danemarca (74%), Suedia (73%), Croația (67%) și Italia (66%). Anul trecut, în UE, mai puțin de 10% din datorie era deținută de entități rezidente nefinanciare, cu excepția Ungariei (28%), Maltei (26%), Portugaliei (15%) și Irlandei (11%). La finalul lui 2019, titlurile de creanță au fost principalul instrument financiar în aproape toate statele membre ale UE. Cel mai ridicat procentaj se înregistra în Cehia (92% din totalul datoriei guvernamentale), Ungaria, Spania și Slovenia (toate cu 87%), Malta și Franța (ambele cu 86%). În contrast, împrumuturile predomină în Estonia (88%) și Grecia (81%). Utilizarea împrumuturilor este de asemenea relativ ridicată în Cipru (41%), Suedia (33%), Croația (29%), Luxemburg (28%) și Portugalia (27%). Numerarul și depozitele reprezintă în general un procent relativ mic din datorie, cu excepția Portugaliei (13%), Irlandei (11%) și Italiei (9%). Cu 21% din totalul datoriei guvernamentale având scadența mai mică de un an, Suedia înregistra în 2019 cel mai ridicat procent al datoriei pe termen scurt în rândul celor 27 de state membre UE, înaintea Portugaliei (18%), Italiei (15%), Ungariei și Danemarcei (ambele cu 11%). La polul opus, aproape întreaga datorie (mai mult de 98%) este pe termen lung în Lituania, Bulgaria, Polonia, Slovacia și Cehia.
Ministerul Economiei încurajează angajatorii să ofere vouchere de vacanță
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Turism, alături de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), demarează o campanie de informare, prin intermediul căreia încurajează angajatorii să ofere vouchere de vacanță salariaților, precizând că voucherele au avut un impact pozitiv din punct de vedere economic și social. Datele ministerului arată că, în fiecare an, peste 1 milion de români au ales să-și petreacă vacanțele în țară cu vouchere de vacanță. ”Voucherele de vacanță, acordate atât personalului din sectorul public, cât și celui din sectorul privat pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern, au produs un impact pozitiv din punct de vedere economic și social. În acest sens, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Turism, alături de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), demarează o campanie de informare, prin intermediul căreia încurajează angajatorii să ofere vouchere de vacanță salariaților”, a informat luni ministerul. Voucherele de vacanță sunt soluția optimă pentru a susține refacerea capacității de muncă a întregii echipe. ”Acordarea voucherelor de vacanță a dus la dezvoltarea turismului ca ramură a economiei cu un potențial de dezvoltare strategic, adoptarea de politici publice de susținere a turismului aducând beneficii importante și asigurând redescoperirea Romaniei ca destinație preferată de vacanță. Voucherele de vacanță au avut un impact determinant asupra reducerii economiei subterane. Prin includerea comercianților din turism în rețeaua de afiliere la sistem, aceștia declară sumele provenite din utilizarea voucherelor de vacanță și, implicit, își declară veniturile și plătesc taxe”, arată ministerul în document. Potrivit datelor Ministerului Economiei, un leu utilizat prin voucherele de vacanță înseamnă 0,44 lei suplimentar la Produsul Intern Brut, iar 65.000 lei utilizați cu vouchere de vacanță contribuie la crearea unui nou loc de muncă. În sectorul privat, acestea pot fi acordate tuturor angajaților care au un contract individual de muncă, iar valoarea maximă poate ajunge la 13.380 de lei, echivalentul a șase salarii minim brute, garantate pe țară. Voucherele de vacanță primite de salariați pot fi folosite pentru achiziționarea serviciilor de cazare, iar în pachetele turistice care includ obligatoriu cazare pot fi incluse și alte servicii precum masă, transport sau tratament balnear. Printre avantajele angajatorilor care acordă vouchere de vacanță sunt: 100% deductibilitate fiscală în limita a 13.380 lei/angajat/an fiscal și scutirea de contribuția asiguratorie pentru muncă, în valoare de 2,25% din salariul brut al angajatului. Voucherele de vacanță sunt de asemenea scutite de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajat.
Furt mai puțin obișnuit: 10 kilograme de șofran în valoare de 50.000 de lire sterline
Polițiștii din Londra caută doi hoți care au furat 10 kilograme de șofran, în valoare de 50.000 de lire sterline (61.825 de dolari), dintr-un depozit din estul capitalei britanice, relatează CNBC. Poliția a publicat imagini cu doi suspecți care au pătruns într-un depozit din Ilford în seara zilei de 11 iunie și au furat doar o cutie de 10 kilograme din acest condiment scump. Șofranul valorează mai mult decât greutatea lui în aur, în parte din cauza muncii necesare pentru recoltare, a explicat Poliția Metropolitană din Londra. Condimentul este folosit printre altele în bucătăria spaniolă, marocană și persană. Deocamdată nu au fost făcute arestări în acest furt, dar ofițerul care investighează cazul, sergentul Laura Mills, a făcut apel la toți cei care au informații să contacteze poliția. ”Acesta este mijlocul de trai al cuiva, iar acest furt îi va afecta cu siguranță afacerea. Victimele sunt furioase și supărate să cineva le-a făcut acest lucru. Este important ca cei care sunt responsabili să fie prinși, iar condimentul să revină la proprietarul lor de drept”, a spus Mills.
Chrome va consuma mai puțină memorie pe Windows 10
Inginerii Google lucrează de zor la o nouă modalitate de gestionare a memoriei RAM, care să reducă substanțial cantitatea de memorie folosită de browser-ul Chrome. Unul din cele mai mari reproșuri care i s-au făcut lui Chrome de-a lungul timpului, dincolo de faptul că este controlat de Google în așa fel încât să avantajeze business-ul de reclame și celelalte produse ale companiei, a fost legat de consumul exagerat de memorie RAM. Chrome a fost gândit să profite cât mai mult de memoria RAM disponibilă și să țină cât mai multe date în RAM pentru a funcționa mai rapid. Această abordare, însă, a creat probleme, în special pe sistemele care nu dispun de multă memorie. Acum, în urma colaborării cu Microsoft, care și-a construit propriul browser pe motorul Chromium, Google a dobândit acces la librării de Windows 10 la care nu avea acces anterior și își poate optimiza mai bine browser-ul pentru acest sistem de operare. Una din versiunile viitoare de Chrome va face trecerea la un nou sistem de gestionare a memoriei, numit “Segment Heap” și folosit deja de Edge, pe care-l poate folosi în urma colaborării cu Microsoft. Noul sistem de gestionare ar urma să ducă la reducerea consumului de memorie cu aproximativ 27%. Cu scăderea consumului de memorie, se va reduce și cel de energie, care va antrena o îmbunătățire a autonomiei pe laptopurile cu Windows 10.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,19%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut lunii la 2,19%, de la nivelul de vineri de 2,18%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a urcat de la 2,24% la 2,25%. Cei doi indici au revenit pe creștere după ce s-au aflat pe un trend descendent începând din 29 mai. Astfel, ROBOR la 3 luni a crescut vineri la 2,18%, de la nivelul de joi de 2,15%. Indicele ROBOR la 6 luni rămăsese vineri la 2,24%, cel mai redus nivel atins din 25 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
Google închide serviciul de printare bazat pe AI
Serviciul de printare bazat pe inteligență artificială, lansat în urmă cu doar câteva luni, este cel mai nou serviciu Google care își închide porțile. Cunoscută pentru numeroasele experimente software și de online pe care le-a derulat și apoi închis fără multe explicații sau regrete, Google va renunța în curând la un nou produs din propriul portofoliu. Serviciul de printare pe bază de abonament, care folosea inteligența artificială și făcea partea din Google Photos, își va închi porțile brusc. Acesta va mai funcționa doar până pe 30 iunie. Puținii utilizatori ai serviciului au fost anunțați sec, printr-un email, că vor mai putea apela la acesta doar până la sfârșitul lunii. Pentru 8 dolari pe lună, inteligența artificială alegea 10 dintre cele mai interesante fotografii, făcute în ultimele săptămâni și le trimitea la printat în format 4x6 inch. Dincolo de faptul că nu mulți utilizatori erau dispuși să plătească un abonament pentru un serviciu de printare asupra căruia nu aveau control, Google a avut, în acest caz, și un timing foarte prost. Serviciul a fost lansat în februarie, cu puțin timp înainte de izbucnirea pandemiei, care a făcut ca oamenii să renunțe la călătorii și vacanțe. Printarea fotografiilor cu ajutorul AI-ului este doar încă unul dintr-un șir lung de servicii pe care Google le-a închis de-a lungul timpului, precum Google Reader, Google Buzz sau GoogleÂ, din cauză că nu au reușit să performeze așa cum se aștepta.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
