MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Una din cele mai vechi firme cu capital privat din România a scăpat din ghearele insolvenței
TMUCB SA a fost în procedură de administrare specială timp de opt ani
Trustul de Montaj Utilaj Chimic București (TMUCB SA), o companie istorică cu capital privat autohton și una dintre cele mai mari companii din domeniul construcțiilor, iese după 8 ani din insolvență, anunță CITR, care a fost administrator judiciar. ”Trustul de Montaj Utilaj Chimic București (TMUCB SA), o companie istorică cu capital privat autohton și una dintre cele mai mari companii din domeniul construcțiilor, iese după 8 ani din insolvență. Încă din anul 1958, TMUCB SA a realizat în România și în străinătate proiecte tehnologice complexe la cheie pentru industria chimică și petrochimică, metalurgică, a cimentului, a celulozei și fabrici de hârtie, centrale termoelectrice și nucleare, fabrici de zahăr, fabrici de automobile, rezervoare, conducte de transport și distribuție pentru produse petrochimice, gaz, apă, abur, etc.”, anunță CITR. Compania este specializata în proiectarea, fabricarea, asamblarea și montajul utilajelor și echipamentelor tehnologice, a rezervoarelor de stocare pentru benzinarii, a sistemelor de conducte, a structurilor metalice. ”TMUCB este o companie care demonstrează că reorganizarea judiciară este o soluție viabilă pentru redresarea afacerii, iar insolvența nu înseamnă faliment, dacă procedura este aplicată încă de la primele semne de dificultate. În cazul TMUCB SA, procedura de reorganizare a fost foarte îndelungată: 8 ani de insolvență, dintre care 6 ani de reorganizare, cu foarte multe provocări dar ne bucurăm că împreună cu conducerea companiei am găsit soluții pentru continuarea activității. Ne bucură această realizare, cu atât mai mult cu cât sub 5% dintre companiile aflate în insolvență reușesc să se reorganizeze pentru că apelează la astfel de proceduri când se află într-un grad avansat de dificultate și salvarea lor este foarte dificilă. Pe parcursul reorganizării, peste 33 milioane de lei au fost redați creditorilor”, a declarat Oana Munteanu, partener în cadrul CITR, care a precizat că insolvența asigură un tratament echitabil, atât pentru companie, cât și pentru creditori. Pe perioada derulării procedurii de reorganizare, CITR a gestionat patrimoniul companiei și a achitat datorii către creditori în valoare de 33 de milioane de lei. TMUCB SA a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri netă în valoare de 5,9 milioane de lei, iar pentru acest an compania țintește afaceri în valoare de 15 milioane lei. Compania încheie planul de reorganizare cu previziuni de contracte noi cu impact în industrie. În prezent, TMUCB SA are în derulare contracte de confecționare și montaj rezervoare metalice pentru combustibili în parc de rezervoare demontare coloane pentru CIECH GOVORA SA (fosta denumire Uzinele Sodice Govora), dar și reparare căi rulare pentru producătorul de aluminiu ALRO SA. În perioada de insolvență și reorganizare, TMUCB SA și-a menținut în vigoare toate certificările și autorizările, astfel că astăzi este pregătită să fie parte în contracte noi în industria ce a consacrat-o.
Numărul turiștilor a urcat în primele patru luni cu o treime
u sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în primele patru luni, au crescut cu 33,8%, la 2,48 milioane, arată INS
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada ianuarie-aprilie, au însumat 2.488.600 persoane, în creștere cu 33,8% față de perioada similară din 2021, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). ”Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada 01.01.-30.04.2022, au însumat 2.488.600 persoane, în creștere cu 33,8% față de perioada 01.01.-30.04.2021. Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-30.04.2022, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 86,5%, în timp ce sosirile turiștilor străini au înregistrat un procent de 13,5%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 01.01.-30.04.2022 au însumat 4.761.200, în creștere cu 37,6% față de cele din perioada 01.01.-30.04.2021”, arată datele INS. Din numărul total de înnoptări, în perioada 01.01.-30.04.2022, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 84,1%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au înregistrat un procent de 15,9%. Durata medie a șederii în perioada 01.01.-30.04.2022, a fost de 1,9 zile la turiștii români și de 2,3 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 01.01.-30.04.2022 a fost de 21,4% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 4,5 puncte procentuale față de perioada 01.01.-30.04.2021. Pe județe, în perioada 01.01.-30.04.2022, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai mari în: Municipiul București (365,7 mii persoane), Brașov (325,8 mii persoane) și Prahova (134,1 mii persoane) iar înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au înregistrat valori mai mari în: Municipiul București (720,8 mii), Brașov (625,0 mii), și Prahova (269,6 mii). Pe țări2) , cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare în perioada 01.01.-30.04.2022 au provenit din: Germania (34,7 mii persoane), Israel (29,1 mii persoane) și Italia (28,6 mii persoane). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-30.04.2022 de 3.271.500 persoane, în creștere cu 156,5% față de perioada 01.01.-30.04.2021. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-30.04.2022 de 4.480.000 persoane, în creștere cu 81,7% comparativ cu perioada 01.01.-30.04.2021.
Restaurantele din Grecia au scumpit souvlaki cu 30%
În timp ce restaurantele din Grecia se pregătesc pentru sezonul de vară, urmăresc cu atenție impactul posibil dăunător al inflației, scos în evidență pe deplin de prețul souvlaki, o gustare populară atât în rândul localnicilor cât și al turiștilor, care a crescut în medie cu 30%, cu mult peste inflația de 10%, aflată la rândul ei la un maxim al ultimilor 28 de ani, transmite Reuters. Gustarea clasică de carne la grătar învelită în lipie, cu salată și iaurt cu usturoi, costă acum 3,30 euro (3,55 dolari), în medie, în zona Atenei, cu 30% mai mult decât vara trecută. În condițiile în care costul principalelor ingrediente ale souvlaki - carne, legume și ulei de floarea-soarelui - este în creștere puternică, împreună cu prețurile energiei, din cauza impactului războiului și al pandemiei de Covid-19 asupra lanțurilor de aprovizionare, acest lucru evidențiază unele dintre principalele presiuni cu care se confruntă economia mondială. ”Războiul din Ucraina ne-a afectat foarte mult. Clienții greci au scăzut substanțial”, a spus Thanasis Golas, în vârstă de 79 de ani, proprietarul unuia dintre cele mai vechi magazine de kebab din districtul Monastiraki, aflat la umbra Acropolei, în timp ce tăia bucăți de carne de porc pentru clientela sa în principal străină. Văzut de multă vreme ca un produs ieftin, accesibil aproape oricui, souvlaki a devenit din ce în ce mai mult genul de articol pentru care cei cu bugete reduse se gândesc de două ori înainte de a-l cumpăra. ”În trecut îmi cumpăram două-trei souvlaki, azi am cumpărat doar unul, pentru că este foarte scump, iar salariile sunt mici acum”, spune Morina Ntotsi, o femeie de serviciu în vârstă de 58 de ani, care câștigă 720 de euro pe lună. Sindicatul Grill and Restaurant din Atena spune că prețul cărnii de porc a crescut cu 30% în ultimele 12 luni, uleiul de floarea soarelui importat în general din Ucraina s-a scumpit cu 125% și facturile la electricitate s-au mărit cu peste 100%.
Elon Musk le-a spus angajaților Tesla: Reveniți la birou sau plecați
Directorul general al Tesla, Elon Musk, le-a cerut angajaților să se întoarcă la birou sau să părăsească compania, potrivit unui e-mail trimis angajaților și văzut de Reuters. ”Toată lumea de la Tesla trebuie să petreacă cel puțin 40 de ore la birou pe săptămână. Dacă nu vii, vom presupune că ai demisionat”, a spus Musk în e-mail. Două surse au confirmat autenticitatea e-mailului văzut de Reuters. Tesla nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Principalele firme de tehnologie din Silicon Valley nu solicită lucrătorilor să se întoarcă la birou cu normă întreagă, în fața rezistenței unor lucrători și a reapariției cazurilor de coronavirus. Tesla și-a mutat sediul în Austin, Texas, dar are una dintre fabricile sale și baza sa de inginerie în zona Golfului San Francisco. ”Există, desigur, companii care nu solicită acest lucru, dar când a fost ultima dată când au livrat un produs nou grozav? A trecut ceva timp. Tesla a creat și va crea și chiar produce cele mai interesante și mai semnificative produse ale oricărei companii de pe Pământ. Acest lucru nu se va întâmpla prin telefon”, a spus Musk în e-mail. Unul dintre adepții lui Musk pe Twitter a postat un alt e-mail pe care se pare că Musk l-a trimis directorilor, cerându-le să lucreze la birou cel puțin 40 de ore pe săptămână sau ”să plece de la Tesla”. Ca răspuns la acest tweet, miliardarul, care a convenit să preia Twitter și să o retragă de la bursă, printr-o tranzacție de 44 de miliarde de dolari, a spus: ”Ar trebui să pretindă că lucrează în altă parte”. În mai 2020, Musk a redeschis o fabrică Tesla în Fremont, California, sfidând măsurile de izolare ale comitatului Alameda luate pentru a reduce răspândirea coronavirusului. Tesla a raportat 440 de cazuri de Covid-19 la fabrică, din mai până în decembrie 2020, conform datelor comitatului obținute de site-ul de informații juridice Plainsite.
Rezervele valutare la BNR au urcat la aproape 41 miliarde euro
Rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 40,92 miliarde euro, la finalul lunii mai, față de 40,5 miliarde euro la 30 aprilie 2022. ”La 31 mai 2022, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 40,92 miliarde euro, față de 40,501 miliarde euro la 30 aprilie 2022. În cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni: Intrări de 3,756 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv suma rezultată din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare nominală de 1,750 miliarde dolari americani); alimentarea contului Comisiei Europene și altele; Ieșiri de 3,337 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele”, arată datele BNR. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 5,741 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2022 au fost de 46,661 miliarde euro, față de 46,533 miliarde euro la 30 aprilie 2022. Plățile scadente în luna iunie 2022 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 95 milioane euro.
Vânzările cu amănuntul din Germania au scăzut peste așteptări
Vânzările cu amănuntul din Germania au scăzut peste așteptări în aprilie, deoarece consumatorii resimt prețurile mai mari, în special ale alimentelor, iar comercianții se confruntă cu probleme de aprovizionare din cauza restricțiilor din China legate de Covid-19, transmite Reuters. Biroul Federal pentru Statistică a declarat miercuri că vânzările cu amănuntul au scăzut cu 5,4% față de luna precedentă, în termeni reali. O estimare realizată de Reuters anticipase o scădere de doar 0,2%. Comercianții de produse alimentare au înregistrat în aprilie o scădere a vânzărilor de 7,7%, cel mai mare declin de la o lună la lună consemnat de la începutul seriei cronologice, în 1994, a spus biroul, indicând creșteri semnificative ale prețurilor alimentelor. Comerțul cu textile, îmbrăcăminte, încălțăminte și articole din piele, precum și magazinele universale și punctele de vânzare au înregistrat creșteri semnificative ale vânzărilor în aprilie 2022 față de anul anterior, care a fost marcat de închideri din cauza pandemiei, dar au consemnat scăderi semnificative față de martie 2022, de 4,3% și, respectiv, 7,0%.
România solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri
România solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creșterile de prețuri ce pot afecta proiectele de infrastructură, Demersul, semnat, joi, de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, este susținut de alte opt state. ”România solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creșterile de prețuri ce pot afecta proiectele de infrastructură! Într-un demers comun cu alte 8 state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia), am semnat astăzi o Declarație privind acțiunile la nivel european pentru finalizarea investițiilor în infrastructură”, a anunțat, joi, ministrul Transporturilor. Sorin Grindeanu afirmă că se dorește, astfel, să fie acordate fonduri suplimentare pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate și rezilierea contractelor, din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție.
Rusia vrea să se înțeleagă în mod individual cu creditorii
Rusia, care a rambursat cu întârziere plăți ale dobânzii datoriei ruse, din cauza unor sancțiuni care se acumulează împortriva sa, anunță joi că este pregătită să se angajeze în mod direct cu creditorii nemulțumiți, relatează AFP. ”Ministerul Finanțelor Rusiei informează că este pregătit să examineze și, dacă există motive necesare, să soluționeze în mod bilateral toate reclamațiile cu privire la integralitatea execuției obligațiilor datorate cu titlul de euro-obligațiuni Rusia-2022”, anunță într-un comunicat ministerul. Ministerul publică două adrese de e-mail la care să se trimită aceste reclamații și dă asigurări că ”toate cererile vor fi examinate”. Potrivit ministerului, ”un anumit număr de deținători de obligațiuni externe ale Rusiei” îi reclamă ”palata unor dobânzi suplimentare aferente perioadei de la data prevăzută a rambursării acestor obligațiuni (4 aprilie) și până la data transferului efectiv al fondurilor către proprietari”.
