MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Un procent de 16% din firmele românești nu sunt active
Registrul Comerțului: În România există 1,4 milioane de firme, din care doar 1,2 milioane sunt active
Registrul Comerțului: În România există 1,4 milioane de firme, din care doar 1,2 milioane sunt active
În România există 1,4 milioane de firme, din care doar 1,2 milioane sunt active, diferența de 200.000 fiind companii în dizolvare, în curs de radiere sau lichidare, a declarat miercuri, pentru News.ro, directorul general al Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), Valentina Burdescu. Cele mai multe insolvențe sau radieri se înregistrează în zona comerțului, a construcțiilor, a transporturilor, dar și în rândul hotelurilor și a restaurantelor.”Am avut surpriza plăcută să constatăm în ultimele trei luni de zile o creștere a numărului firmelor active din punct de vedere juridic, adică nu sunt supuse niciunui incident, respectiv dizolvare, lichidare , reorganizare judiciară, insolvență sau faliment, astfel încât avem aproximativ 1,2 milioane de firme active, dintr-un total de aproximativ 1,4 milioane firme”, a afirmat Burdescu. Diferența până la 1,4 milioane, de circa 200.000 de companii, sunt firme în dizolvare, lichidare, suspendare de activitate. O parte din cele 200.000 de firme se întorc în circuitul comercial și revin în funcțiune, iar o parte dintre firme se duc către radierea din Registrul Comerțului, precizează șefa ONRC. Firmele care sunt insolvență sunt din zone de activitate care se păstrează constant în ultimii ani, din comerț, comerț cu amănuntul, din zona construcțiilor, a transporturilor, din zona de hoteluri și restaurante, de prelucrare și foarte puțin din zona de alte servicii prestate intreprinderilor.”Aceste zone sunt cele care generează în general insolvențele, dizolvările, lichidările sau suspendările de activitate”, a spus Burdescu. Acest clasament al domeniilor rămâne relativ constant în timp, chiar dacă uneori se schimbă ordinea domeniilor. ”Avem o scădere semnificativă a numărului de firme supuse Legii 85/2014 privind insolvența, astfel încât undeva la nivelul anului 2016 aveam aproximativ 8.000 de firme, spre deosebire de câțiva ani în urmă, când am înregistrat un număr de aproape 30.000 de firme în insolvență. Deci diferența este destul de mare”, a precizat Burdescu. În primele trei luni s-a înregistrat o creștere a numărului înmatriculărilor cu 25%, potrivit ONRC. ”În momentul de față, după ultimele statistici, observăm o îmbunătățire a activității de înființare a societăților, a activității de modificarea a actelor constitutive. Observăm o stagnare sau chiar o creștere a operațiunilor pe segmentele de activitate privind dizolvarea, lichidarea, suspendarea și intrarea în insolvență”, a menționat directorul general al ONRC. În ceea ce privește domeniile în care românii aleg să își înființeze firmele, în ultima perioadă domeniul agriculturii a devenit unul atractiv, spune șefa ONRC. ”Agricultura începe să crească, industria prelucrătoare ușor, industria IT, și zona de prestări servicii este zona în care se înregistrează creșteri (ale înmatriculărilor, n.r.)”, a afirmat Burdescu. De asemenea, la sfârșitul lunii martie, mai puțin de 10% din totalul întreprinderilor active în România erau deținute de tineri cu vârsta sub 30 de ani, conform ONRC, acesta fiind cel mai scăzut nivel al ultimilor cinci ani.
Numărul de abonamente de telefonie mobilă a depășit în premieră cartelele preplătite
Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă pe bază de abonament a crescut anul trecut cu 8%, până la 11,5 milioane, depășind, pentru prima dată în România, numărul utilizatorilor de cartele preplătite active, a anunțat joi Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). La sfârșitul anului 2016, în România erau 22,9 milioane de utilizatori activi de servicii de telefonie mobilă, în scădere cu 1% față de sfârșitul anului 2015. Dintre aceștia, 11,4 milioane erau utilizatori pe bază de cartele preplătite active, în scădere cu 9% față de anul anterior. ”Creșterea numărului de abonamente se datorează, în principal, utilizatorilor persoane fizice care preferă acest tip de acces la serviciile de telefonie mobilă, numărul acestora înregistrând o creștere cu 11% în anul 2016, până la 8,6 milioane”, se arată în comunicat. Utilizatorii de telefonie din România au vorbit, în medie, în fiecare lună a anului 2016 câte 1 oră și 4 minute prin intermediul rețelelor fixe și de patru ori mai mult prin intermediul rețelelor mobile, 4 ore și 17 minute. ”Deși, în continuare, un apel efectuat de pe telefonul fix (3 minute și 4 secunde) durează, în medie, mai mult decât unul de pe mobil (2 minute și 37 de secunde), diferența dintre cele două categorii de trafic se micșorează de la an la an”, se arată în raport. Rata de penetrare la nivelul populației a cartelelor SIM active pentru serviciile de telefonie mobilă a ajuns la 116% la finalul anului 2016. Deși numărul total de utilizatori activi ai acestui serviciu a scăzut ușor, traficul total de voce, exclusiv roaming, efectuat de aceștia a crescut cu 2% în anul 2016 față de anul 2015, până la aproape 70,6 miliarde minute. ”Doar traficul în rețelele mobile proprii a înregistrat o scădere de 10%, până la 44 miliarde minute, celelalte categorii de trafic înregistrând creșteri în anul 2016: traficul către alte rețele de telefonie mobilă 36%, până la 20,3 miliarde minute, traficul către rețele din afara României 10%, până la 4,1 miliarde minute și, respectiv, traficul către rețelele fixe 4%, până la 2,3 miliarde minute”, se arată în raport.
Piața utilajelor de construcții din România este la o treime din potențial
Piața utilajelor de construcții din România se află la o treime din potențial, după ce aceasta a scăzut anul trecut cu 43% față de 2015, până la 740 de unități vândute, în contextul în care utilajele folosite sunt extrem de îmbătrânite, marea majoritate a acestora fiind achiziționate în perioada de boom economic 2006-2008, potrivit unui raport publicat miercuri de furnizorul de utilaje de construcții Marcom, reprezentant exclusiv Komatsu pe piața românească. Astfel, ponderea cererii de utilaje a României, în total cerere din estul Europei, este de 11%, sub potențial în comparație cu statele din regiune, potrivit datelor Komatsu. Pragul normal ar trebui să fie la nivelul de 2.000-2.200 de unități anual, potrivit Marcom. “Vârful a fost înregistrat în perioada de boom economic, când cererea ajungea la 3.000 - 3.300 de unități, un nivel pe care nu o să-l mai atingem prea curând. Lipsa proiectelor de investiții este principala cauză a declinului pieței, deși România are nevoie urgentă de infrastructură. Piața construcțiilor rezidențiale, aflată pe trend ascendent, nu poate corecta semnificativ această scădere”, a declarat directorul general al Marcom, Constantin Marcu, în cadrul comunicatului.După căderea pieței din 2009, aceasta a cunoscut o evoluție semnificativă în 2011, pentru ca declinul să se instaleze din nou în intervalul 2012 - 2013. Potrivit reprezentanților Marcom, absorbția fondurilor europene din anii 2014 și 2015 a readus piața românească pe creștere, care anul trecut s-a contractat, din nou, aproape la jumătate. Astfel, în intervalul 2009 - 2016 s-a vândut cât în perioada 2006 – 2008, în condițiile în care România nu recuperează în același ritm cu alte state din Europa. “Anul trecut au existat piețe bune și piețe cu vânzări mai slabe. Pentru noi, din perspectiva cererii, România este extrem de importantă, iar potentialul este unul ridicat. Cu toate acestea, recuperarea nu urmează același trend ca în restul Europei, unde piața a cunoscut o îmbunătățire constanta. Totul depinde de volumul investițiilor care vor fi demarate în România, în toate sectoarele și în toate industriile. De asemenea, fondurile europene sunt extrem de importante pentru dezvoltarea sectorului, în ansamblu”, a declarat directorul general al Komatsu Europa, Masatoshi Morishita.
Consultant fiscal: Impozitul pe gospodărie va afecta în mod indirect tranzacțiile cu imobile
Impozitul pe gospodărie va afecta în mod indirect tranzacțiile cu imobile, pentru că în continuare pentru vânzările de imobile către persoane fizice impozitul va fi cu reținere la sursă, a declarat miercuri, Diana Coroabă, partener în cadrul PwC România. În 12 aprilie, ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, a declarat că, în cadrul discuțiilor privind modificarea Codului Fiscal din 2018, s-a conturat posibilitatea introducerii impozitării globale a veniturilor, fără ca acest lucru să însemne creșterea poverii fiscale. “Impozitul pe gospodării, așa cum apare proiectul public, acesta nu ar trebui să afecteze tranzacțiile cu imobile direct, indirect va afecta pentru că în continuare pentru vânzările de imobile către persoane fizice impozitul va fi cu reținere la sursă”, a afirmat Coroabă, miercuri, la conferința “ZF Birouri și rezidențial” organizată de Ziarul Financiar. Aceasta a mai spus că impozitul pe gospodării va afecta creditarea din domeniul imobiliar. “Dacă se va aplica impozitul pe gospodării, vom avea cel puțin doi ani o problemă foarte mare pentru că (...) nu va mai exista stopaj la sursă pentru impozitul pe venit, ci doar pentru contribuțiile sociale. Toți vom fi nevoiți să depunem declarații abia în anul următor. (...) Pentru sistemul bancar, dacă se va implementa acest sistem de impozit, tot sistemul de abordare de credite va trebui să fie regândit pentru că vor avea un vid de informații. Ce vor face românii cu banii? Pentru că noi nu sunt obișnuiți să economisim bani ca să plătim impozite. Noi suntem obișnuiți să ne cheltuim banii. Băncile trebuie să se gândească la un credit, poate că o să apară un produs de creditare pentru plata impozitului, practic va trebui să ne economisim banii pentru a-i plăti în anul următor”, a completat consultantul fiscal.ă Coroabă a mai spus că întrebarea cea mai mare este legată de capacitatea administrațiilor financiare de a primi și a procesa declarații și de plăți. „Cred că se poate vorbi la acest moment că se va ajunge la un blocaj al administrațiilor financiare în procesarea de declarații și de plăți”, a subliniat consultantul fiscal.
ANAF se laudă cu încasări mai mari cu1,17 miliarde de lei
Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Bogdan Stan, a declarat, miercuri, că în luna aprilie a acestui an au fost colectați mai mulți bani la buget, respectiv cu 1,17 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. ”La nivelul lunii aprilie am colectat față de anul 2016 cu 1,17 miliarde mai mult, însemnând creștere de 107%, iar la nivel cumulat pe primele patru luni avem o creștere de 102%. ANAF a colectat 68,640 miliarde de lei”, a declarat Bogdan Stan, la finalul întâlnirii de lucru pe care a avut-o cu premierul Sorin Grindeanu și cu reprezentanții Ministerul Finanțelor.
De asemenea, el a precizat că în primele patru luni ale acestui an, ANAF a rambursat TVA în valoare de 3,9 miliarde de lei, față de 5,1 miliarde de lei, rambursați în aceeași perioadă a anului trecut.
Volvo renunță la dezvoltarea unor noi motoare diesel
Volvo Cars va renunța la dezvoltarea unor noi motoare diesel din cauza costurilor prea mari de reducere a emisiilor de oxid de nitrogen, a afirmat miercuri directorul general al producătorului suedez de automobile, Hakan Samuelsson, transmite Reuters. ”Din perspectiva de astăzi, nu vom mai dezvolta generații noi de motoare diesel”, a spus Samuelsson publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung. Samuelsson a arătat că Volvo va continua producția motoarelor diesel introduse în 2013 pentr respectarea standardelor referitoare la emisii, dar că cheltuielile generate de standardele anti-poluare mai ridicate nu ar fi justificate. Potrivit acestuia, actuala generație de motoare diesel va fi produsă până în 2023. În schimb, Volvo va investi în automobile electrice și hibride, primul model electric urmând să intre pe piață în 2019. ”Trebuie să recunoaștem că Tesla a reușit să ofere un astfel de automobil pentru care oamenii stau la coadă. În acest domeniu ar trebui să fie spațiu și pentru noi, cun o calitate ridicată și un design atrăgător”, a spus Samuelsson
Avem cea mai scăzută inflație anuală din UE
România a înregistrat în aprilie cea mai scăzută inflație anuală din Uniunea Europeană, de 0,6%, urmată de Irlanda, cu 0,7% și Slovacia, cu 0,8%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene indicatorul a fost de 2%, potrivit datelor publicate miercuri de biroul european de statistică Eurostat. Cele mai ridicate inflații anuale din UE au fost consemnate în aprilie în Estonia (3,6%), Lituania (3,5%) și Letonia (3,3%). În martie, UE a înregistrat o inflație anuală de 1,6%. Zona euro a consemnat luna trecută o inflație anuală de 1,9%, după 1,5% în martie. Față de luna martie, prețurile de consum din România au crescut cu 0,2%. Datele Eurostat referitoare la inflația din România corespund celor publicate săptămâna trecută de Institutul Național de statistică.
