Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Un angajat român din șapte uită de normele de etică pentru un salariu mai mare

Ziarul de Vrancea
19 iun 2017 941 vizualizări

Totuși, potrivit EY, puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor, în comparație cu media din zona Europei de est

 

Un salariu mai mare sau o avansare în carieră reprezintă un motiv suficient pentru 15% dintre angajații români pentru a nu respecta normele de etică, în condițiile în care 82% dintre reprezentanții companiilor românești consideră că o posibilă condamnare în instanță este factorul principal care ar putea împiedica frauda și corupția, potrivit unui studiu publicat luni de compania de consultanță și audit EY, privind practicile legate de corupție din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa. Totodată, 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local, un procent mult mai mic decât media europeană, de 64%. În plus, 15% spun că ar ignora o încălcare a normelor de etică de către un membru al echipei lor, de către un furnizor sau colaborator, ar furniza informații false echipei de management și ar fi dispus să inducă în eroare auditorii sau autoritățile de reglementare și control pentru a avansa în carieră sau pentru a obține un salariu mai mare. Totuși, potrivit EY, puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor, în comparație cu media din zona Europei de est. ”Studiul arată că puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor lor: doar 3% dintre respondenții români spun că ar transmite informații false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajații intervievați spun că ar fi dispuși să dea mită într-o situație de care depinde supraviețuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din piețele dezvoltate (11%)”, se arată în studiu. În plus, românii nu sunt foarte optimiști în privința îmbunătățirii normelor etice din mediul de afaceri, în condțiile în care doar 31% dintre respondenți cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează. În ceea ce privește depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajații români cred că monitorizarea e-mail-urilor reprezintă o violare a vieții private, la fel și monitorizarea telefoanelor (63%), a conversațiilor pe instant messenger (61%) și a conturilor de social media (59%). Totodată, un angajat din cinci a luat în considerare demisia atunci când a fost pus în fața unui comportament imoral. ”22% spun că au luat în considerare opțiunea și chiar au demisionat, față de doar 12% la nivel global. 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeași companie. Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia), în ceea ce privește decizia de a demisiona - ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei”, se arată în comunicat. În ceea ce privește raportarea încălcării normelor de etică, în ciuda presiunii interne de a menține tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente, după Emiratele Arabe Unite, Egipt și Turcia. ”Grija pentru siguranța personală este factorul principal care îi determină pe angajații români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupție la serviciu. În jur de 30% dintre ei menționează și grija legată de avansarea în carieră sau de oportunitățile oferite de alte companii”, se arată în raport.

Calitatea vieții din România este trasă în jos de starea sistemului de sănătate

u potrivit unui studiu realizat de către Legatum Institute România se află pe locul 11, după Lituania (8), Croația (9) și Ungaria (10), dar înaintea Macedoniei (12), Bulgariei (13) și Muntenegrului (14)

Calitatea vieții din România este afectată în special de starea sistemului de sănătate și de deficitul capitalului social, în timp ce mediul de afaceri este unul dintre cele mai performante din regiune, potrivit unui studiu efectuat de organizația Legatum Institute, cu sprijinul grupului financiar austriac Erste. Studiul măsoară prosperitatea în cadrul țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE), pe baza indexului Legatum Prosperity. Potrivit clasamentului, România se află pe locul 11, după Lituania (8), Croația (9) și Ungaria (10), dar înaintea Macedoniei (12), Bulgariei (13) și Muntenegrului (14). Cele mai slabe rezultate au fost obținute de România la capitalul social (locul 97 la nivel global), sănătate (85) și calitatea economiei (65). Cele mai bune scoruri au fost obținute la mediul de afaceri (41), siguranță (46) și libertate personală (48). Între țările din regiune există diferențe majore, unele state fiind la nivelul celor din Europa de Vest, potrivit studiului. ”Unele țări, precum Austria și Cehia, înregistrează surplus de prosperitate, în timp ce altele, precum Ungaria și România, înregistrează deficite. Polonia înregistrează la fel de multă prosperitate pe cât ne-am aștepta, având în vedere venitul. Un surplus înseamnă că țara respectivă livrează mai multă prosperitate în raport cu nivelul bogăției. ECE are unul dintre cele mai mari deficite în ceea ce privește capitalul social, la nivel global. Împreună cu scorul scăzut înregistrat la capitolele guvernanță și mediul de afaceri, aceasta ține pe loc creșterea prosperității în regiune”, se arată în raport. Datele arată totuși că statele din ECE au înregistrat în ultimii ani o creștere a prosperității mai rapidă decât statele din Europa de Vest, nu doar un avans al veniturilor. Astfel, nivelul prosperității din regiune este la 87% din cel înregistrat în Europa de Vest, în comparație cu nivelul de 47% raportat la nivelul veniturilor.

Patru membri din consiliul de supraveghere al Hidroelectrica sunt pe făraș

Fondul Proprietatea (FP) a cerut convocarea adunării ordinare a acționarilor Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, pentru a solicita revocarea a patru membri din consiliul de supraveghere. Cei patru membri sunt președintele consiliului de supraveghere Ioana Andreea Lambru și trei membri ai consiliului: Laurențiu Dan Tudor, Horia Marian Gâmbuțeanu și Andreea Negru Ciobanu.”Cererea fondului este determinată de faptul că respectivii membri ai Consiliului nu s-au opus la propunerea ca, în mod arbitrar, domnul Petronel Chiriac, membru al Directoratului să fie înlocuit cu domnul Adrian Constantin Volintiru, fără a implementa mai întâi un proces de selecție transparent”, se arată în comunicatul FP, acționar minoritar al Hidroelectrica. Reprezentanții FP cred că, astfel, au fost desconsiderate realizările membrilor actualului directorat și a fost desconsiderată necesitatea de a avea o analiză detaliată a abilităților profesionale și a expertizei adecvate unei astfel de poziții. Astfel, potrivit FP, cei patru membri ai Consiliului ar fi încălcat principiile codului de etică al Hidroelectrica precum și principiile codului de guvernanță corporativă. Cei patru membri ai Consiliului au fost numiți pentru un mandat interimar, de patru luni, pe data de 19 aprilie 2017. Potrivit FP, nu a existat un raport de evaluare asupra activității membrului directoratului care ar urma sa fie revocat din funcție, Petronel Chiriac și nicio analiză pentru justificarea acestei decizii. ”Unul dintre membrii consiliului, Andreea Negru Ciobanu, a propus un nou membru al directoratului prin simpla aducere la cunoștința Consiliului de Supraveghere a unui CV al candidatului - Adrian Constantin Volintiru, în ciuda nevoii de a organiza un proces transparent de numire. Cei patru membri ai consiliului au ignorat și încălcat în mod deliberat codul de etică al Hidroelectrica, care precizează că „promovarea/recrutarea personalului trebuie să se facă într-o manieră transparentă, luând în considerare experiența profesională și integritatea necesare””, se arată în comunicat. În plus, potrivit FP, încercarea de revocare a unui membru al directoratului nu a ținut cont de rezultatele financiare excelente ale companiei – în primul trimestru din 2017 profitul brut fiind cu 38% mai mare compartiv cu aceeași perioadă a lui 2016, anul când s-au înregistrat profituri-record în istoria companiei. ”Înlocuirea, pentru un mandat de numai patru luni, a membrilor cu experiență din directorat, ce au demonstrat atingerea unor rezultate în companie precum și în sectorul producției de energie, cu alți candidați selecționați în mod aleatoriu care nu au o experiență anterioară în Hidroelectrica și nicio expertiză în hidroenergie – atât timp cât compania are rezultate financiare remarcabile – reprezintă o practică neprofesionistă, inexplicabilă și de neacceptat”, se arată în comunicat. Numirea unor noi membri ai directoratului pentru o perioada patru luni, fără o experiență în companie și în conducerea executivă a unei companii din domeniul producției de energie electrică, sunt puse în pericol rezultatele Hidroelectrica, consideră directorul general al FP, Greg Konieczny.

Un fost premier al Republicii Moldova lansează un fond de investiții în IT

Fondul de investiții Fribourg Capital, controlat de un fost premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a anunțat luni lansarea unui nou fond de investiții, Fribourg Digital, în valoare de 20 de milioane de euro, dedicat finanțării start-up-urilor din IT. Noul fond va viza investițiile în companiile care au deja un produs dezvoltat în stadiul MVP (Minimum Viable Product), care demonstrează că au atras utilizatori sau există piață pentru produsele lor. În funcție de nivelul în care se află start-up-urile, Fribourg Digital va investi între 20.000 și 250.000 de euro într-o primă rundă de finanțare. Investițiile pot continua în runde consecutive în faza de creștere sau dacă proiectele sunt validate. Potrivit lui Sturza, majoritatea start-up-urilor eșuează nu din cauza ideii sau a produsului conceput, ci din cauza că nu reușesc să le transforme pe acestea într-o afacere viabilă. “Fribourg Digital vine să completeze exact aceste lipsuri în mediul antreprenorial românesc. Astfel, mobilizând expertiza tehnică pe care noi o avem în companiile unde am investit, dar și ecosistemul investițional creat până în prezent, ne vom concentra pe ceea ce știm să facem mai bine: să oferim proiectelor selectate excelență operațională, un marketing potrivit și o strategie coerentă de exit. Fribourg Digital își dorește să fie un investitor strategic, nu doar financiar, cu implicare maximă în companiile pe care le finanțează. Acesta va fi diferențiatorul nostru în piața investițională”, a declarat Sturza, în cadrul comunicatului. Companiile eligibile sunt firme care dezvoltă tehnologie, cu o echipă de fondatori care dovedește ”excelență antreprenorială” și abilități complementare - tehnice, de vânzare, de analiză etc. Printre produsele cu oportunități mari de selecție, datorită perspectivelor de dezvoltare în următorii ani, se numără tehnologiile de tip block-chain, aplicațiile din sfera financiară, inteligența artificială, software și soluții integrate cloud-based (SaaS, PaaS și DaaS). Fribourg Digital va avea o echipă separată de management și evaluare a investițiilor, formată din specialiști în investiții tehnologice și analiști financiari.

Ghid care ajută companiile să nu încalce regulile de competiție

Consiliul Concurenței a anunțat ieri că a lansat în consultare publică un ghid pentru a explica companiilor modalitatea prin care pot realiza și implementa un program de conformare pentru a le ajuta să nu încalce regulile de concurență. Programul de conformare este un set de reguli, aprobate de conducerea unei companii, pe care angajații trebuie să le respecte pentru a nu încălca legislația în domeniul concurenței. Ghidul se adresează atât multinaționalelor, cât și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). O atenție deosebită este acordată IMM-urilor, potrivit consiliului, întrucât acestea dețin mai puține resurse ce pot fi folosite în scopul achiziționării de servicii de consultanță pentru realizarea unor programe de conformare. ”Materialul este structurat în șase capitole care prezintă atât aspecte de ordin general privind concurența (ex.: rolul concurenței, cadrul de reglementare, costuri ale neconformării), cât și elemente referitoare la crearea și implementarea efectivă a unui program de conformare”, se arată în comunicat. Potrivit autorității, identificarea și evaluarea riscurilor de implicare în practici anticoncurențiale reprezintă primul pas în organizarea unui plan de conformare. ”Ghidul nu stabilește un set unic de criterii și nu impune un model limitativ pentru programul de conformare. Fiecare companie trebuie să aibă în vedere factori precum prezența geografică, obiectul de activitate, nivelul lanțului comercial unde activează, natura produsului/serviciului, condițiile de piață, intensitatea interacțiunii cu ceilalți concurenți, relațiile contractuale cu terții sau specificul organizațional”, se arată în comunicat. Un program efectiv de conformare cuprinde atât elemente informative (manual de conformare, sesiuni de instruire/evaluare), cât și proceduri specifice și angajamente, cu rolul de a impune norme de conduită menite să diminueze riscurile de angajare în practici anticoncurențiale, potrivit autorității.

Avem curs oficial șI pentru bahtul thailandez

Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni că va include pe lista cursurilor pieței valutare și cotația leului în raport cu bahtul thailandez (THB), aceasta fiind a 30-a monedă de pe listă. ”Începând cu data de 19 iunie 2017, Banca Națională a României va opera modificări în lista cursurilor pieței valutare prin includerea cotației indicative a leului românesc în raport cu bahtul thailandez (THB)”, se arată în comunicat. În prezent, pe piața interbancară, cursul este de 0,1206 lei/baht. În prezent, BNR are 29 de monede pe lista cursurilor valutare, cele mai importante fiind euro, dolarul american, francul elvețian și lira sterlină. Vineri, BNR a anunțat vineri un curs de referință de 4,5812 lei/euro, în scădere cu 0,13% față de nivelul precedent.,

Scandalul politic intern ridică euro la cer

Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni un curs de referință de 4,5859 lei/euro, în creștere cu 0,1% față de nivelul precedent, în contrast cu tendința regională, în condițiile în care situația politică tensionată din România și depunerea unei moțiuni de cenzură de către alianța PSD-ALDE împotriva propriului guvern afectează moneda națională. Vineri, BNR a afișat un curs de 4,5812 lei/euro, după ce, joi, cursul a atins cel mai ridicat nivel din august 2012, de 4,5872 lei/euro. În 3 august 2012, cursul BNR a fost de 4,6481 lei/euro, nivel care rămas maxim istoric. Leul s-a depreciat semnificativ joi, după ruptura apărută între liderul PSD, Liviu Dragnea, și premierul Sorin Grindeanu, și în condițiile în care alianța PSD-ALDE a inițiat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a depreciat de la 4.0999 lei la 4.0984 lei. Totodată, cursul francului elvețian a crescut de la 4,2105 lei la 4,2167 lei.

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat la dobânzi în scădere

Ministerul Finanțelor a profitat de cererea bună din partea investitorilor și a plasat, luni, titluri de stat în valoare de 611,67 milioane lei (133,4 milioane euro) scadente în 29 aprilie 2024 la o licitație de obligațiuni benchmark, peste valoarea programată, la un randament mediu de 3,22% pe an, în scădere față de nivelul de la ultima licitație pentru aceeași scadență, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Licitația de luni a fost a opta din cadrul emisiunii pentru această scadență și a avut o valoare annțată de 500 milioane lei. În 4-5 mai, la precedenta emisiune de obligațiuni cu scadența în aprilie 2024, Ministerul Finanțelor a împrumutat 505,2 milioane lei, cu tot cu sesiunea suplimentară, la un randament mediu de 3,46% șim unul maxim de 3,47%. La noua licitație, de luni, băncile au obținut un randament mediu anual de 3,22%, iar randamentul maxim acceptat de stat a fost de 3,23%. Cererea băncilor a fost solidă, de 1,05 miliarde lei, dublă față de valoarea anunțată a licitației. Obligațiunile emise de către stat au o rată a cuponului de 3,25%


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.