MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Șeful Fiscul vrea ca angajații de la stat să fie plătiți în funcție de performanță
Ai rezultate excepționale în inspecție fiscală sau ești un inspector mai puțin performant, ai același salariu”, descrie actualul sistem de salarizate din mediul bugetar Lucian Heiuș, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală
Angajații de la stat nu mai trebuie plătiți unitar, ci în funcție de performanță și de rezultatele pe care le obțin, aceasta fiind una dintre cele mai mari reforme pe care trebuie să le facă statul român, a afirmat, joi, Lucian Heiuș, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), în cadrul unui eveniment de specialitate. "Sistemul actual de salarizare este unul unitar: muncești mult, muncești puțin, dacă ai aceeași categorie, clasă și vechime, iei aceiași bani. Ai rezultate excepționale în inspecție fiscală sau ești un inspector mai puțin performant, ai același salariu. Atunci apare în timp o demotivare a celor foarte buni: "De ce să-mi asum eu riscuri foarte mari, când colegul meu care stă mai mult la cafea pe hol ia același salariu ca și mine?". Noi, ca stat, trebuie să depășim cumva acest mecanism de a gândi unitar. Parcă și legea salarizării se numește legea salarizării unitare. Nu mai trebuie să gândim unitar, ci pe performanță, pe rezultatele pe care le obții, chiar și în sistemul administrativ. Cred că aceasta este una dintre marile reforme pe care trebuie să le facă statul în ansamblul lui", a spus Heiuș, în cadrul conferinței "PNRR - Investiții pentru economia viitorului. Reforma fiscală", organizată de PwC România. El a subliniat că modernizarea trebuie făcută în toate instituțiile statului, nu doar la ANAF. "Nu este suficient ca doar ANAF și Ministerul de Finanțe să se modernizeze. Eu astăzi cred că Ministerul de Finanțe și ANAF sunt printre cele mai performante instituții din administrația românească. Trebuie ca tot sistemul administrativ, capacitatea administrativă a statului român să crească și să fie performantă și atunci într-adevăr putem discuta despre un stat modern, despre performanță în orice domeniu, de la sănătate, educație, administrare fiscală, construcții, tot ceea ce înseamnă de fapt statul și atunci îmi va fi și mie mai ușor, ca președinte ANAF, să conving un contribuabil că este bine să-și plătească impozitele și taxele, pentru că o să aibă și el mulțumirea că ceea ce dă către stat este administrat corect și transparent", a completat reprezentantul Fiscului.
Ministerul Finanțelor: Anul viitor nu vor fi modificări bruște de taxe
u "anul 2023 nu ar trebui să mai aducă nicio modificare a Codului fiscal”, susține șeful ANAF
Ministerul Finanțelor estimează că nu vor avea loc modificări bruște de taxe pe parcursul anului viitor, a declarat, joi, Alin Chitu, secretar de stat în cadrul instituției, la un eveniment de specialitate. El a fost întrebat dacă pentru anul 2023 Ministerul Finanțelor are în vedere modificări de taxe. "Noi suntem acum, cel puțin pentru anul acesta, în grafic în ceea ce privește modificările legislative. Am avut OG 16, prin care au fost luate o serie de măsuri, unele nu au fost confirmate de Parlament, dar chiar și așa obiectivele noastre pentru anul 2023 sunt atinse, deci nu avem o presiune din perspectiva unor modificări bruște, ca să ne ținem de calendarul asumat", a spus Chitu, în cadrul conferinței "PNRR - Investiții pentru economia viitorului. Reforma fiscală", organizată de PwC România. La rândul său, Lucian Heiuș, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a completat, prezent la același eveniment, că nu ar mai trebui să existe nicio modificare în Codul fiscal anul viitor. "Anul 2023 nu ar trebui să mai aducă nicio modificare a Codului fiscal, chiar dacă toate modificările făcute prin OG 16 nu au dus la creșterea taxelor și impozitelor principale, ci au fost ajustări și lucruri puse într-un făgaș normal, vorbesc de cotele de TVA unde existau niște discrepanțe care nu aveau logică. În 2023 nu se va mai face nicio ajustare, cel puțin din discuțiile de până acum, și este normal acest lucru", a arătat președintele ANAF.
Black Friday 2022: Tranzacțiile online cu cardul au crescut cu circa 27%
Numărul tranzacțiilor online cu cardul a crescut cu aproximativ 27%, de "Black Friday 2022", comparativ cu ediția precedentă, iar, în medie, românii au cheltuit online circa 322 lei, arată datele publicate, joi, de un procesator de plăți. Suma medie cheltuită de către consumatorii români, în ediția din acest an a evenimentului reducerilor, a fost în scădere față de 2021, când s-a situat la aproape 370 lei, arată Netopia Payments. Potrivit sursei citate, în medie, s-au procesat 80 de tranzacții/minut, de "Black Friday", pe 11 noiembrie 2022, vârful de tranzacții fiind înregistrat la ora 14:15. Cea mai mare sumă raportată în perioada de referință a depășit 35.000 lei, pentru un echipament de supraveghere. În ceea ce privește categoriile de produse preferate de către români, cu ocazia "Black Friday 2022", în topul achizițiilor online s-au aflat: încălțămintea, retailul generalist, suplimentele alimentare și cosmeticele, urmate de aparatura foto și cărți. De asemenea, peste două treimi (68,5%) din totalul comenzilor procesate au fost realizate de pe dispozitive mobile, cei mai mulți dintre utilizatori preferând această variantă în detrimentul desktop-ului (31%). Într-o pondere mai redusă au fost consemnate achiziții realizate de pe dispozitive de tip Smart TV. Datele demografice de anul acesta ale procesatorului de plăți relevă faptul că majoritatea achizițiilor online au fost efectuate de către femei, în proporție de 54,1%, în timp ce ponderea bărbaților a fost de 45,9%. Grupa de vârstă cu cele mai multe achiziții a fost de 35-44 ani (25,72%), urmată îndeaproape de 25-34 ani (23,69%), 45-54 ani (21,24%), 18-24 ani (12,77%), 55-64 ani (9,74%) și peste 65 de ani (6,83%). Grupul Netopia, lider pe piața locală a procesărilor de plăți digitale și marketing digital prin SMS, a fost înființat în anul 2003. În prezent, circa 20.000 de comercianți folosesc serviciile și soluțiile companiei.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,94% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 7,94% pe an, de la 7,96% pe an, cu o zi în urmă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,13% pe an, de la 8,15% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a fost cotat la 8,31% pe an, față de 8,33% pe an, miercuri. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
BNS susține creșterea salariului minim brut la 3.000 lei
Blocul Național Sindical (BNS) susține creșterea salariului minim brut la 3.000 lei pentru anul 2023 și revizuirea impozitului pe veniturile salariale prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până la 5.500 lei, ceea ce ar contribui la evitarea comprimării excesive a grilei în zona salariului minim. "În acest moment, aproximativ 32% dintre salariații cu contracte de muncă cu timp complet au venituri sub 3.000 lei, iar 70% dintre salariații cu contracte de muncă cu timp complet au câștiguri salariale brute sub 5.500 lei", susțin reprezentanții BNS într-un comunicat remis miercuri AGERPRES. De asemenea, BNS propune păstrarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale, în special în cazul pensiilor la valoarea salariului minim. Sindicaliștii consideră că o abordare precum cea propusă de Guvern, în special în cazul pensiilor, înseamnă un cost asumat de salariat în viitor prin obținerea unei pensii mai mici. "O astfel de politică considerăm că este una periculoasă ce ar putea stimula muncă la gri", atrage atenția Dumitru Costin, președintele BNS. Potrivit sursei citate, soluția propusă de Ministerul Muncii (3.000 de lei salariul brut, din care doar 2.800 baza de calcul a contribuțiilor sociale și impozitelor) înseamnă: o creștere netă a salariului minim de aproximativ 342 lei, din care 92 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale și 250 lei asumați de angajator prin creșterea valorii brute a salariului minim; o penalizare în viitor, în momentul pensionării, prin scoaterea din baza de calcul a CAS a 200 de lei. BNS mai atrage atenția că de această măsură beneficiază direct doar salariații care câștigă la nivelul salariului minim, adică aproximativ 30% din salariați, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 2,1 miliarde de lei, în plus la bugetul consolidat.
Londra ordonă societății chineze Nexperia să-și vândă acțiunile unei firme locale
Londra a ordonat unei întreprinderi care aparține Chinei să-și vândă acțiunile principalul producător britanic de semiconductori, în urma unei ”evaluări detaliate a securității naționale”, o decizie care riscă să înfurieze Beijingul, relatează AFP. ”În urma unei evaluări detaliate a securității naționale, secretarul de stat însărcinat cu Afaceri, Energie și Strategia Industrială (Grant Shapps) a decis să emită o ordonanță finală prin care obligă Nexperia să vândă cel puțin 86% Newport Wafer Fab, pentru a se proteja de eventuale riscuri la adresa securității naționale”, a anunțat miercuri, într-un comunicat, un purtător de cuvânt al Guvernului Sunak.
BCE va face ”tot ce este necesar” pentru a aduce inflația la 2%
Este esențial ca Banca Centrală Europeană (BCE) să își transmită angajamentul de a reduce prețurile pentru a menține ancorate așteptările inflaționiste, a declarat miercuri vicepreședintele instituției financiare, Luis de Guindos, pentru CNBC, el afirmând că principalul risc al unei spirale salarii-preț este percepția că credibilitatea băncii centrale nu este suficient de puternică. ”De aceea ne luăm un astfel de angajament în ceea ce privește stabilitatea prețurilor... și vom face tot ce este necesar pentru a reduce inflația la nivelul pe care îl considerăm că asigură stabilitatea prețurilor, care este de 2%”, a spus el. Salariile au crescut în zona euro, dar nu au crescut încă într-un ritm ”excesiv”, a spus de Guindos. Dar, a adăugat el, lecția din stagflația observată în anii 1970 a fost că politica monetară trebuie să se concentreze pe evitarea efectelor de rundă a doua. Inflația din zona euro este de 10,7%, cel mai ridicat nivel din istoria blocului, iar BCE și-a majorat dobânda de referință la 1,5%, un nivel nemaivăzut din 2009, înainte de criza datoriilor suverane. De Guindos a spus că nu poate specifica care va fi rata terminală a BCE, chiar dacă piețele ”cere îndrumări”, dar banca centrală a trebuit ”să spună foarte clar că ne vom face treaba, că vom reduce inflația și că vom crește dobânzile la nivelul care este compatibil cu convergența inflației la definiția noastră de stabilitate a prețurilor.”
Prețurile petrolului au scăzut cu mai mult de un dolar
Prețurile petrolului au scăzut miercuri cu mai mult de un dolar, după reluarea livrărilor de țiței rusesc prin conducta Drujba către Ungaria și creșterea cazurilor de Covid-19 în China, care au afectat încrederea investitorilor, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 1,73 dolari, sau cu 1,8%, până la 92,13 dolari pe baril, iar contractele futures pentru țițeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 2,20 dolari sau cu 2,5%, până la 84,72 dolari pe baril. Piața a fost susținută și de o scădere peste așteptări a stocurilor de țiței din SUA. Administrația pentru Informații în Energie a declarat că stocurile de țiței din SUA au scăzut cu 5,4 milioane de barili în cea mai recentă săptămână, în comparație cu așteptările pentru o scădere de 440.000 de barili. Ambele valori de referință pentru țiței au crescut brusc la începutul sesiunii, după ce un tanc petrolier a fost lovit marți în largul coastei Omanului, suferind pagube minore, evidențiind riscurile geopolitice pe cele mai aglomerate rute din lume pentru transporturile de petrol.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
