MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Șeful ANRE nu vrea mai multe panourilor fotovoltaice, ci impunerea unui prag
“Cred că trebuie impus un prag pentru aceste capacități, un procent din necesarul pe care îl consumi, să poți să-l instalezi - nu neapărat să oprim, nu vrem să descurajăm acest fenomen”, susține George Niculescu, președintele ANRE
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a afirmat că trebuie impus un prag la montarea panourilor fotovoltaice de către prosumatori, în funcție de necesarul de consum al acestora. "Nu cred însă în supradimensionarea instalațiilor de producere, în așa fel încât să monetizez excesiv acest surplus de energie pe care îl produc. Măsura (de a stimula prosumatorii, n.r.) a fost gândită ca fiind una de eficiență energetică, de reducere a costurilor, într-o perioadă în care am văzut cu toții prețuri foarte mari la energie electrică și la gaze naturale, iar această măsură ne ajuta să ne reducem factura la utilități. Observ astăzi situații în care, dacă am un consum pe ATR (Avizul Tehnic de Racordare, n.r.) de 5 kW la o casă, iar acoperișul îmi permite să instalez 20, deci de patru ori mai mult, cad tentației, instalez 20 de kW - și ajungem în situația în care al 10-lea vecin de pe stradă nu va putea să se racordeze sau dacă se va racorda și el, atunci vom avea probleme cu distribuția pe joasă tensiune. De aceea, cred că trebuie impus un prag pentru aceste capacități, un procent din necesarul pe care îl consumi, să poți să-l instalezi - nu neapărat să oprim, nu vrem să descurajăm acest fenomen. Din contră, vrem să îl facem unul corect și ca o măsură, așa cum a fost ea gândită, de eficiență energetică, nu de extra-monetizare a unei situații", a menționat George Niculescu, la lansarea celui de-al doilea număr al Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă, un proiect inițiat de RPIA în colaborare cu RWEA. El a subliniat că segmentul prosumatorilor "este în creștere, se dezvoltă foarte, foarte bine". "Am încurajat și cred în continuare în rolul prosumatorilor ca o măsură de eficiență energetică. Cred în continuare că, dacă dorim să ne reducem facturile de utilități, trebuie să apelăm la montarea panourilor fotovoltaice pe acoperișul casei, consumatorii casnici", a mai spus George Niculescu.
Ministrul Finanțelor crede că impozitul de 1% nu va scumpi creditele
u 336 de milioane de lei este efectul cumulat al impozitului pe cifra de afaceri pe care băncile îl plătesc, susține 336 de milioane de lei este efectul cumulat al impozitului pe cifra de afaceri pe care băncile îl plătesc
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a dat asigurări că românii nu vor avea credite mai scumpe după introducerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri a băncilor. "Nicidecum. Sunt 41 de bănci și 336 de milioane de lei este efectul cumulat al impozitului pe cifra de afaceri pe care băncile îl plătesc. Discutam zilele trecute cu un președinte de bancă și mi-a spus: 'Domnul ministru, să știți că puteam și 3% să suportăm', pentru că am ajuns cu dumnealor la înțelegerea ca această taxă, cum îi spunem noi impozit minim, limbajul nostru de specialitate, să fie pus pe cifra de afaceri definită conform normelor bancare", a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, într-un briefing de presă susținut la Palatul Victoria, după ce a fost întrebat dacă această taxă pe cifra de afaceri a băncilor va însemna și credite mai scumpe pentru românii de rând. Totodată, Boloș le-a mulțumit băncilor că au înțeles demersurile făcute de Guvern "într-o perioadă grea pentru țara noastră". "Și, în felul acesta, mulțumesc băncilor că au înțeles demersurile pe care le-am făcut într-o perioadă grea pentru țara noastră, într-o perioadă în care trebuie să fim atenți cum cheltuim banii publici și într-o perioadă în care era nevoie - și este nevoie - de această solidaritate, de această justețe a relației pe care o avem cu mediul de afaceri, a modului în care ne cheltuim banii publici și, desigur, să fim mult mai aspri cu ceea ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale", a subliniat oficialul de la Finanțe. Ministrul Marcel Boloș a oferit miercuri explicații pe proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare, pentru care Executivul urmează să își asume răspunderea, și care a fost analizat în primă lectură în cadrul ședinței de Guvern.
Jumătate dintre angajații globali vor să vină cel mult o zi pe săptămână la birou
Salarizarea este principala preocupare pentru 35% dintre angajați, în timp jumătate dintre salariați nu doresc să vină mai mult de o zi pe săptămână la birou, arată rezultatele unui studiu publicat, joi, de o companie de consultanță. Potrivit EY 2023 Work Reimagined Survey, deși atragerea și păstrarea talentelor sunt preocupări majore pentru angajatorii din întreaga lume, mai mult de o treime (35%) dintre angajați sunt susceptibili să renunțe la locul de muncă în următoarele 12 luni. În acest context, Generația Z (38%) și Milenialii (37%) sunt cei mai predispuși să plece. În același timp, sondajul de specialitate constată o neconcordanță între așteptările și motivațiile angajaților și cele ale angajatorilor, majoritatea (58%) angajatorilor considerând că încetinirea creșterii economice reduce probabilitatea ca angajații să demisioneze. Astfel, mai puțin de jumătate (47%) dintre angajați sunt de acord, iar 22% nu sunt de acord, ceea ce îi face pe angajatori să riște să subestimeze fluiditatea continuă a pieței muncii. Raportat la sondajul efectuat în 2022, în acest an, salariul a rămas principala preocupare a angajaților (35%). Totuși, salariul s-a clasat pe locul al treilea în topul preocupărilor angajatorilor, care se concentrează mai mult pe atragerea de noi talente (37%) și pe păstrarea talentelor (34%). Totodată, majoritatea angajatorilor (84%) consideră că oferirea de flexibilitate va avea un impact pozitiv asupra capacității lor de a recruta talente, însă doar 63% dintre angajați sunt de acord cu acest lucru. Referitor la flexibilitatea programului de lucru și întoarcerea la birou, 47% dintre angajatori preferă ca personalul lor să fie la birou două-trei zile pe săptămână, însă 50% dintre lucrători au declarat că sunt dispuși să vină la birou cel mult o zi pe săptămână. "Cu toate acestea, angajații sunt atrași de activitățile de la birou care sunt centrate pe menținerea legăturii sociale (36%), colaborarea cu colegii (30%) și construirea și menținerea relațiilor (29%). Deși angajații nu vizitează mai frecvent birourile din imobilele de clasă A, care beneficiază de cele mai bune facilități și locații, sondajul constată că investiția în imobile de înaltă calitate este corelată pozitiv cu o serie de rezultate cheie ale forței de muncă, inclusiv cultura, productivitatea și retenția. Există un decalaj clar între optimismul angajatorilor și cel al angajaților în ceea ce privește alinierea conducerii cu privire la noile modalități de lucru. În timp ce 73% dintre angajatori sunt de acord că managerii și conducerea sunt aliniați în ceea în privința noilor modalități de lucru (de exemplu, programul de lucru, timpul liber, munca la distanță și munca hibridă), doar 55% dintre angajați sunt de acord", se menționează în raportul EY.
Ce spun antreprenorii despre impozitarea cu 10% a tichetelor de masă
Măsura introducerii alternativei în bani la tichetele de masă va face imposibilă trasabilitatea cheltuirii sumelor alocate, iar aplicarea CASS de 10% va avea un impact negativ asupra tuturor jucătorilor din economie, atrage atenția Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. "Referitor la introducerea alternativei în bani la tichetele de masă, CONAF avertizează că această măsură nu este nici în avantajul statului, nici în avantajul angajatorilor sau salariaților. Într-o lume digitală, în care unele state iau în calcul eliminarea banilor fizici, la noi este propusă acordarea de bani ca alternativă la tichetele de masă, ceea ce va face imposibilă trasabilitatea cheltuirii sumelor alocate și ar încuraja utilizarea sumelor în alte scopuri decât cele pentru care sunt alocate. Acordarea de bani în locul tichetelor va duce la cheltuirea acestor sume fără asigurarea obiectivului pentru care au fost acordate, banii pentru masă vor putea fi astfel folosiți pentru orice alt tip de cheltuială, inclusiv nefiscalizată, încurajând economia subterană. Cardurile de masă sunt acordate angajaților pentru a mânca la prânz, iar prin această modificare se va schimba substanțial destinația acestor bani, transformându-i în lichidități care vor ajunge în alte zone ale economiei, cum ar fi jocurile de noroc", susține organizația. În viziunea președintei CONAF, "tichetele de masă nu sunt un moft", ci "reprezintă o modalitate de protecție a angajaților". "Chiar dacă propunerea este prezentată ca fiind alternativă, angajatorul putând alege între tichetele de masă și acordarea sumei în bani, considerăm că cea mai bună soluție pe care Guvernul poate să o adopte este să păstreze tichetele de masă pe carduri restricționate pentru a se asigura astfel că măsurile pe care le adoptă vor descuraja utilizarea numerarului, vor susține digitalizarea și vor contribui la reducerea economiei subterane. Efectul unei astfel de măsuri ar fi resimțit de fiecare dintre noi, inclusiv de cei care vom alege să acordăm în continuare tichete de masă, pentru că va afecta în mod negativ bugetul de stat. Tichetele de masă nu sunt un moft, acestea reprezintă o modalitate de protecție a angajaților, care trebuie să mănânce la prânz, tichetele de masă sunt o formă de grijă față de românii care prin acest instrument mănâncă cel puțin o masă pe zi. (...) tăierea unei facilități fiscale în cazul tichetelor de masă și al voucherelor de vacanță, respectiv aplicarea CASS - 10%, vor avea un impact negativ asupra tuturor jucătorilor din economie. Dacă ar fi aprobate, măsurile ar duce la scăderea puterii de cumpărare și a venitului net total. Din cauza presiunii inflaționiste, bugetele companiilor nu vor mai permite o alocare suplimentară pentru cheltuielile cu beneficiile extra-salariale sau pentru creșteri salariale care să compenseze această taxă", a explicat Chiriac.
Egiptul a cumpărat 120.000 de tone de grâu din România
Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achizițiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a anunțat miercuri seara că a cumpărat o cantitate de 120.000 de tone de grâu din România la o licitație internațională, transmite Reuters. Potrivit traderilor, grâul a fost achiziționat de la firmele Viterra și ADM la un preț similar de 255,91 dolari pe tonă free-on-board (FOB) și de 272 de dolari pe tonă pentru prețurile de tip C&F (preț și navlu). Luni, oficialii GASC au informat că de la începutul lunii iulie și până în prezent, Egiptul a importat o cantitate de aproximativ 2,140 milioane de tone de grâu, în principal din Rusia (1,550 milioane de tone) și România (420.000 de tone). Egiptul este cel mai mare cumpărător mondial de grâu, un produs de bază necesar pentru a menține programul de subvenționare a pâinii, de care depind peste 70 de milioane dintre cei 103 de milioane de egipteni.
Șeful Deutsche Bank: Germania va deveni ”bolnavul Europei”
Directorul general al Deutsche Bank, Christian Sewing, a declarat că Germania va deveni ”bolnavul Europei” dacă ”problemele structurale” nu vor fi abordate imediat, relatează CNBC. ”Nu suntem bolnavul Europei”, a spus Sewing în discursul său de la Handelsblatt Banking Summit 2023, de miercuri, ”dar este și adevărat că există slăbiciuni structurale care frânează economia noastră și o împiedică să își dezvolte marele potențial”. ”Vom deveni bolnavul Europei dacă nu abordăm aceste probleme structurale acum”, a adăugat el. CEO-ul Deutsche Bank a spus că cea mai mare sarcină revine băncilor, ale căror roluri se schimbă în climatul macroeconomic actual. ”Suntem mai solicitați ca niciodată ca manageri de risc și consilieri. Aceasta este o mare responsabilitate, dar și o mare oportunitate de a crea o nouă încredere”, a spus Sewing. ″șNoiț nu trebuie să ne înșelăm: suntem încă în urmă în urma concurenților noștri internaționali, chiar dacă situația economică specială cauzată de ratele dobânzilor trece oarecum peste asta, mai mult pentru unele instituții, mai puțin pentru altele”, a adăugat el.
Asistentul Alexa va dobândi abilități de chatbot
Amazon anunță transformarea într-un chatbot a asistentului personal Alexa, disponibil pe milioane de dispozitive, care se va baza, în viitor, pe un model lingvistic. Alexa, asistentul digital dezvoltat de Amazon, va fi îmbunătățit de gigantul american, care-i va conferi abilități de AI prin intermediul unui model lingvistic care-i va îmbunătăți funcționalitatea. Optimizat în continuare pentru comenzi vocale, Alexa va avea acces la informații în timp real, va facilita controlul dispozitivelor de smart home și va fi capabil de conversații mai naturale. Asistentul celor de la Amazon va înțelege când un șir de comenzi fac parte din același ciclu, se va adapta în timp la particularitățile fiecărui utilizator, va fi rapid și de încredere, promite compania americană. Dave Limp, șeful Amazon pentru dispozitive și servicii, a încercat să exemplifice noile capacități pe care Alexa la va oferi în viitor, însă asistentul a ignorat mai multe comenzi ale acestuia în cadrul prezentării oficiale, iar Limp a fost nevoit să repede mai multe întrebări.
Prețurile petrolului au scăzut cu aproximativ 1%
Prețurile petrolului au scăzut cu aproximativ 1% miercuri, extinzându-și scăderile anterioare, după ce Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a lăsat ratele dobânzilor neschimbate, așa cum era de așteptat, transmite Reuters. Fed a lăsat neschimbată dobânda de referință, dar și-a înăsprit atitudinea conservatoare, anticipând o nouă creștere a dobânzii până la sfârșitul anului, iar politica monetară va fi semnificativ mai strictă în 2024, decât anticipa anterior. Așa cum au făcut și în iunie, factorii de decizie ai Fed încă văd ca rata dobânzii overnight, de referință, a băncii centrale să atingă un vârf în acest an în intervalul 5,50%-5,75%, cu doar un sfert de punct procentual peste intervalul actual. Creșterile ratei dobânzii pentru a domoli inflația pot încetini creșterea economică și pot reduce cererea de petrol. Contractele futures pentru petrolul Brent, pentru livrarea în noiembrie, au scăzut cu 68 de cenți, sau cu 0,7%, până la 93,66 dolari pe baril, în timp ce țițeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI), pentru livrare în octombrie, a scăzut cu 68 de cenți, sau cu 0,8%, la 90,52 dolari.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
